Studii recente au evidentiat actiunea psiho-stimulatoare a cafelei. Se pare ca aceasta imbunatateste timpul de reactie si vigilenta, dar poate induce si buna dispozitie. Totusi cafeaua stimuleaza secretia de saliva si de suc gastric precum si tranzitul intestinal, favorizand digestia, de aceea nu este recomandata celor cu afectiuni, spre exemplu gastrita, ulcerul gastric sau duodenal. Unele studii indica faptul ca substantele continute de cafea pot reduce aparitia unor anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel hepatic si cel de colon, acidul colorgenic protejand impotriva diabetului de tip 1 si 2. Consumul de cafea nu influenteaza riscul aparitiei bolilor coronariene si poate preveni calculii biliari la femei.
Studiile de specialitate arata ca nivelul mic de cofeina continut intr-o ceasca de cafea imbunatateste puterea de decizie si viteza de reactie, in timp ce cantitati mai mari ( 2-3 mg/kg din greutatea corporala) determina o mai buna rezistenta la efort fizic. Prin imbunatatirea performantelor, a vigilentei si a promptitudinii, cofeina din cafea scade nivelul de depresie si anxietate, precum si riscul de suicid. Aceasta se absoarbe rapid si se elimina la fel de repede din organism.
Pe langa beneficiile unui consum moderat, cafeaua are si contraindicatii. Astfel, cei cu afectiuni precum hepatita cronica, ciroza, ulcer gastric sau duodenal etc. ar fi bine sa evite consumul de cafea. De asemenea, cafeaua nu este recomandata copiilor, adolescentilor si, mai ales, femeilor in perioada menopauzei si a postmenopauzei, pentru ca favorizeaza osteoporoza.