In 30 de ani, omul ajunge pe Marte
Obiectivele NASA pentru urmatoarele decenii au fost expuse, la Congresul International de Astronautica, de catre Michael Griffin, administratorul NASA: ajungerea pe Marte pana in 2037 si o noua misiune pe Luna pana in 2020. „Anul acesta, se implineste o jumatate de secol de la lansarea primului satelit artificial, Sputnik 1, lansat de URSS in 1957, iar in 2057 – la implinirea unui secol de aventura in spatiu – vom celebra 20 de ani de la primul pas pe Marte”, a declarat Griffin. „Ne indreptam privirea catre Luna si Marte ca sa cream o civilizatie pentru maine si pentru viitor”, a comentat oficialul NASA. La anul, NASA va avea mai multe misiuni ale robotilor trimisi sa exploreze Luna, in scopul cercetarii efectelor unor calatorii de lunga durata ale omului, in afara spatiului terestru.
Protest impotriva dictaturii militare
Peste 100.000 de persoane, dintre care 30.000 de calugari budisti, au manifestat ieri, la Yangon, capitala tarii Myanmar (fosta Birmania), impotriva dictaturii militare care se afla la conducerea tarii de mai bine de 40 de ani. Protestatarii s-au strans in fata celebrului templu Shwedagon, punctul de plecare al tuturor demonstratiilor organizate in ultima saptamana, in pofida repetatelor avertismente emise de regimul militar.
Manifestantii au scandat „Democratie! Democratie!” si au purtat drapele cu embleme ale organizatiilor studentesti care au demarat in 1988 ample actiuni de protest impotriva juntei militare. Atunci, ei au fost reprimati cu brutalitate de regim.
Oficialii guvernamentali au avertizat populatia ca „vor fi luate masuri in conformitate cu legile in vigoare”, daca manifestatiile vor continua. Legea din Myanmar permite regimului sa recurga la armata in cazul in care doreste dispersarea manifestantilor.
China, aliatul principal al administratiei Myanmar, a cerut oficialilor din aceasta tara sa gestioneze „corect” criza protestatarilor, pledand pentru stabilitatea statului Myanmar.
SUA vor exercita presiuni asupra Romaniei in criza Kosovo
Statele Unite vor exercita, probabil, presiuni asupra Romaniei si Slovaciei pentru a accepta pozitia UE in privinta viitorului statut al provinciei sarbe Kosovo. Romania si Slovacia privesc cu reticenta atitudinea UE in cazul Kosovo, temandu-se ca etnicii maghiari de pe teritoriul lor ar putea sa revendice o autonomie sporita dupa solutionarea crizei din provincia sarba in favoarea populatiei albaneze. „Planul de joc este stabilit”, a declarat un diplomat european sub protectia anonimatului. „Negocierile se vor incheia la 10 decembrie. Daca nu simtim atunci ca Serbia si Kosovo pot conveni asupra viitorului provinciei, atunci Kosovo isi va proclama independenta unilateral”, a precizat acesta. „Statele Unite vor recunoaste independenta, iar europenii, atat timp cat raman uniti, vor adopta aceeasi pozitie”. UE va sustine pozitia americana in pofida predilectiei manifestate fata de o solutie mediata de ONU. Blocul comunitar va intampina insa dificultati in a adopta o pozitie unanima, potrivit mai multor diplomati.
Franta ne cheama sub arme
Franta a cerut mai multor tari europene, printre care si Romania, sa participe la o forta multinationala, sub egida UE, care va avea ca misiune stabilizarea zonelor din estul Ciadului si nord-estul Republicii Centrafricane, afectate de conflictul din Darfur. Potrivit ONU, circa 200.000 de persoane si-au pierdut viata in Darfur, incepand din 2003, cand a izbucnit conflictul sangeros dintre rebelii locali si fortele militare ale Guvernului sudanez. In acest context, efectivele europene din Ciad si Republica Centrafricana ar urma sa ofere sprijin celor circa 26.000 de militari din cadrul fortelor ONU-UA (Uniunea Africana), prevazute sa fie desfasurate in Darfur, in 2008. Proiectul de rezolutie, elaborat de diplomatii francezi in virtutea Capitolului VII al Cartei ONU, care prevede recurgerea la forta armata, stipuleaza doua dimensiuni ale operatiunii: una politieneasca, sub egida ONU (300 de politisti ONU care vor oferi sprijin celor aproximativ 850 de politisti din Ciad, desfasurati in taberele de refugiati), si o a doua militara, sub egida UE. Reprezentantii Frantei au avut dificultati in a convinge tarile europene sa contribuie la o asemenea desfasurare de trupe, deoarece mai multe capitale si-au exprimat indoielile cu privire la modalitatile de realizare a operatiunii considerata un evident sprijin militar acordat regimurilor din fostele colonii franceze din Africa, in lupta lor impotriva rebelilor locali. Printre celelalte tari care au fost solicitate, alaturi de Romania, sa participe la forta europeana din Ciad si Republica Centrafricana, se numara Suedia, Polonia, Belgia, Spania, Austria si Grecia. Ofiterii francezi au subliniat ca aceasta ar fi o buna ocazie de a demonstra capacitatea Uniunii Europene de a promova o politica de securitate si aparare comuna.
