S-a pus piatra de temelie unei noi zidiri bisericestiVrednica de lauda este orice zidire, cu atat mai mult
una dintre cele care inalta lacas duhovni-
cesc,imbisericind deopotriva si sufletele oamenilor. Parohia Rotari a luat fiinta inca din anul 1893, adunand laolalta, in credinta lor, sateni din catunele Rotari si Soimesti. S-au inchinat credinciosii intr-o bisericuta din lemn adusa din satul Salcia in 1895, pana cand au doborat-o flacarile in 1903, pe locul ei construindu-se o alta, pe care terenul alunecos a subrezit-o nu o data. Veche si greu incercata de timp este si biserica din Soimesti, salvata cu mare truda de la prabusirea iminenta din cauza instabilitatii pamantului pe care a fost ridicata. Multe generatii de enoriasi s-au inchinat in sfintele lacasuri si nenumarate personalitati le-au trecut, pare-se, pragul, de la domnitori si osteni la mari oameni de vaza, printre care Nicolae Iorga si Simion Mehedinti. Unul dintre preotii slujitori, Ioan Gafton (1925-1935), avea sa fie episcopul Ramnicului si Argesului. Asadar, un stravechi loc de istorie si credinta care, ducand mai departe o importanta traditie, poarta acum, printr-o laudabila initiativa, piatra de temelie si crucea unei noi zidiri bisericesti. Purtator al hramurilor „Acoperamantul Maicii Domnului” si „Sfintii martiri Brancoveni”, lacasul se inalta in satul Soimesti, in punctul cunoscut drept „Tarna”. El a primit, in miezul lunii trecute, binecuvantarea Episcopului-Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, Prea Sfintitul Sebastian Ilfoveanul. Credinciosii si preotul lor, Gabriel Nicolae Joita, nadajduiesc sa izbandeasca in lucrarea lor, cu atat mai mult cu cat terenul pe care se ridica noua biserica este proprietatea parohiei din mosi stramosi si a fost redobandit in instanta, dupa multi ani de judecata si de impotriviri. Asezarea lui intre doua sate face, astfel, si mai trainica legatura oamenilor din cele doua asezari, dar si sub semnul credintei lor comune. „Caci acolo unde este comoara voastra va fi si inima voastra” si, cu siguranta, comoara credintei se ridica, deodata cu zidurile, in sufletele si in mintile localnicilor.
Luiza Radulescu PINTILIE
