Amiralul propus de presedintele american pentru functia de sef al Statului Major Interarme a avertizat ca rolul Statelor Unite in Irak va dura „ani, nu luni”, iar un oficial de la Pentagon a apreciat ca razboiul va costa chiar mai mult decat se crede.
Amiralul Michael Mullen, ales de Bush pentru functia de sef al Statului Major Interarme, a avertizat congresmenii care doresc retragerea ca aceasta ar putea transforma Irakul intr-o „oala sub presiune”.
Desi prudenta dicteaza pregatirea unei eventuale retrageri anticipate, Mullen a spus ca este posibil ca reducerea la jumatate a numarului de militari americani din Irak, in prezent de 160.000, ar putea dura intre trei si patru ani.
„Cred ca vom ramane acolo cativa ani de acum incolo, nu cateva luni”, a declarat Mullen in Comisia pentru fortele armate din Senat, la audierea de confirmare. „Nu vad insa Irakul, in acest stadiu, ca pe o baza permanenta”, a spus el.
Mullen, in varsta de 60 de ani, in prezent sef al operatiunilor navale, a fost nominalizat luna trecuta de administratia Bush, care a decis sa nu ceara reinnoirea mandatului de doi ani a generalului Peter Pace. Secretarul apararii Robert Gates a considerat ca rolul lui Pace in razboiul din Irak, extrem de nepopular in State, ar fi tensionat audierile pentru reconfirmarea sa, in timp ce Mullen pare ca va avea succes.
Mullen a apreciat ca suplimentarea trupelor din Irak a adus mai multa stabilitate, dar progresele politice sunt inexistente. In cele din urma „nicio suplimentare a numarului de militari” nu va rezolva problemele politice ale Irakului, a spus Mullen, aratand insa ca asteapta raportul din septembrie al ambasadorului SUA in Irak, Ryan Crocker, si sefului trupelor americane, generalul David Petraeus.
Amiralul si-a exprimat ingrijorarea si fata de rolul „din ce in ce mai ostil” al Iranului, care sprijina talibanii in Afganistan si incearca sa provoace retragerea Statelor Unite din Irak, insa a adaugat ca spera ca situatia va fi reglata diplomatic.
Pe de alta parte, intr-o audiere a Comisiei pentru buget a Camerei Reprezentantilor, secretarul adjunct al apararii Gordon England, a declarat ca nevoile financiare pentru Irak de anul viitor vor depasi estimarile administratiei, de 141,7 miliarde de dolari. Suma se adauga celor 600 de miliarde destinate celor doua razboaie in care sunt implicate Statele Unite, din care 70% revin Irakului.
Diferenta se explica prin nevoia de a construi vehicule rezistente la proiectile, dar si din faptul ca suma ceruta de Bush nu include cheltuielile pentru cei 30.000 de militari in plus trimisi anul acesta.
Presedintele Comisiei pentru buget, democratul John Spratt, a remarcat ca, an de an, cheltuielile americane pentru razboi cresc.
Oficiul pentru buget al Congresului, apolitic, a furnizat analize ale costurilor pe termen lung, estimand ca daca trupele din Irak si Afganistan sunt reduse la 75.000 de militari in urmatorii cinci ani si se mentin la acest nivel pana in 2017, Statele Unite vor cheltui 854 de miliarde de dolari in aceasta perioada.
