Despre rezultatele proiectului “Ecluza Prahoveana a Incluziunii Sociale”, implementat de Asociatia Romilor Fratia (ARF) din Campina, in parteneriat cu Fundatia Ramses din Dej, ziarul nostru a mai scris. De la evaluatorul independent al proiectului, Ciprian Necula, si etnologul Caton Musceleanu, initiatorul acestui proiect, dar si coordonatorul cercetarilor stranse intr-o “evaluare a nevoilor grupurilor defavorizate” din arealul de implementare, am vrut sa aflam mai multe amanunte: cum s-au efectuat cercetarile sociologice, care sunt efectele proiectului, cat de benefice sunt ele, cat de mult s-a schimbat viata familiilor nevoiase beneficiare, majoritatea romi de pe Valea Prahovei etc. Caton Musceleanu ne-a informat ca “esantionul cercetat sociologic este reprezentativ pentru o populatie de 150.000 locuitori, domiciliati in comunele de pe Valea Prahovei si in patru orase: Comarnic, Breaza, Campina si Baicoi, cu o eroare tolerata de ± 1,5%. Esantionarea s-a facut prin selectia celor 24 de comunitati identificate de proiectul Ecluza Prahoveana a Incluziunii Sociale, care au cel putin sapte gospodarii cu probleme de locuire precara sau persoane asistate social. Un alt criteriu a fost ca minimum patru gospodarii sa apartina familiilor de romi. Interviurile au fost realizate de echipa de implementare a proiectului si voluntari, care au mers din usa in usa facand anchete la 208 familii mononucleare.” Ciprian Necula, ca evaluator independent cu vechime, a gasit plusuri, dar si minusuri proiectului amintit, declarandu-ne: “Am fost placut surprins de faptul ca, pentru prima data, am vazut la lucru un parteneriat intre doua organizatii ale romilor, iar printre grupurile tinta au fost si persoane defavorizate, care nu sunt membre ale etniei lor. Asa a impus programul. Sub 40 % dintre beneficiari nu sunt romi. As sublinia si operationalizarea conceptului de “ecluza a incluziunii sociale”, aspect care a starnit, la inceput, fie mirarea directorului AJOFM, care a si refuzat parteneriatul in acest proiect, fie zambetele ironice ale unor consilieri locali. Printre alte lucruri bune, as enumera si faptul ca, pentru prima data, vad un proiect in regiune care ofera odata cu diplomele aferente (proiectul a calificat profesional 105 beneficiari), si dotare specifica meseriei respective, precum si pregatire de management pentru cei care au decis sa infiinteze IMM-uri.” De la interlocutorii mei am mai aflat un lucru aparent imposibil, absurd: prin confruntarea bugetului proiectat cu bugetul cheltuit, s-au atins toti indicatorii facandu-se economii de peste 25%, chiar pe vreme de criza, dar, cu toate acestea, asociatia aplicanta ARF iese din acest proiect cu riscul de a intra, in viitor, in insolvabilitate din cauza unui management intern dezastruos. Cum a fost posibil acest lucru ne-a precizat tot Ciprian Necula: “Cum s-au atins indicatorii si s-au facut economii la buget cu un management dezastruos? Simplu: stilul romilor este sa li se dea tinta, pentru ca pe ei nu-i intereseza procedurile. Or, tocmai nerespectarea procedurilor aduce acum organizatia ARF in fata unei situatii ingrate. Fiindca scopul acestor programe cu fonduri europene este sa dezvolte si organizatiile nonguvernamentale prin acele achizitii care raman dupa terminarea unui proiect. Dar, conform procedurii, unele cheltuieli, chiar daca logice, pot fi declarate neeligibile. Ca exemplu as putea da chiria pentru sediul Asociatiei Romilor Fratia (ARF), aplicantul proiectului, care nu a fost cheltuita, desi era prevazuta in bugetul proiectului. Primaria a dat spatiu gratuit, presedintele ARF, Gavris Lingurar, a luat totusi banii de chirie de la finantatorii proiectului, a amenajat spatiile, sala de curs si biroul de implementare, dar managerul de proiect (intamplator sau nu, chiar nepotul sau) nu a fost in stare sa faca o notificare pentru o astfel de schimbare logica a intereselor proiectului. Pentru ca raspunderea este suta la suta a aplicantului, autoritatea contractanta ii va cere acestuia banii inapoi, fara sa-i implice in aceasta chestie pe partenerii aplicantului. Oricum, chiar fara respectarea procedurilor, ARF a imbunatatit in mod real viata a 105 nevoiasi.”
Adrian BRAD
