Patronatele cer reducerea fiscalitatii pe forta de munca
Pentru a mai reduce, cat de cat, din efectele crizei economico-sociale – cu precadere, diminuarea ratei somajului – majoritatea patronatelor au cerut, in repetate randuri, premierului Emil Boc, reducerea fiscalitatii pe forta de munca. O astfel de masura ar conduce si la cresterea numarului angajatilor si, implicit, a contributiilor la bugetul statului. Patronatele au adus in discutie exemplul unor tari vecine, precum Bulgaria – unde contributiile de asigurari sociale ale angajatorului au scazut, in anul acesta, de la 55 la suta la 36 la suta, Ungaria – de la 32 la suta la 27 la suta, Cehia – de la 47,5 la suta la 45 la suta. Raspunsul lui Marian Sarbu, ministrul Muncii, a fost acela ca, in cateva luni, va gasi o solutie de reducere a contributiilor sociale, dar numai in cazul firmelor care demonstreaza ca pastreaza locurile de munca sau creeaza altele noi.
Cercetarea in domeniul industriei alimentare s-ar putea revigora
Cand, probabil, nimeni nu se mai astepta – data fiind criza economico-financiara pe care o resimtim cu totii – activitatea de cercetare si inovare in domeniul industriei alimentare romanesti s-ar putea revigora. Si asta intrucat Institutul de Bioresurse Alimentare Bucuresti este fericitul beneficiar al unui contract de finantare nerambursabila comunitara in valoare de 37.100.157 de lei. Construirea si dotarea mai multor laboratoare de specialitate (fizico-chimic, de analize moleculare, de microbiologie etc), precum si a unor statii pilot de cercetare in domenii noi (procesare legume-fructe, procesare carne sau procesare cereale) sunt doar cateva dintre obiectivele proiectului declarat eligibil de catre expertii Ministerului Agriculturii. Totodata, conducerea institutului si-a propus crearea unui mediu de cercetare la nivel european, atractiv si stimulativ, pentru studenti si doctoranzi, romani si straini.
Obligatii ale contribuabililor, pe luna iunie
Directia Generala a Finantelor Publice Prahova le reaminteste contribuabililor ca data de 30 iunie 2009 este termenul limita pentru depunerea unor documente fiscale. Este vorba despre formularul 205 – „Declaratie informativa privind impozitul pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit”, aferent anului anterior, respectiv formularul 208 – „Declaratie informativa privind impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal”. Acest din urma document se depune de catre notarii publici care, in primul semestru din acest an, au avut obligatia calcularii, incasarii si virarii impozitului pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal.
Plata salariilor si a pensiilor, pietrele de moara ale bugetului
In primele patru luni ale acestui an, cele mai mari cheltuieli suportate de bugetul statului au fost cele pentru plata salariilor si a pensiilor. Si asta deoarece, comparativ cu perioada similara a anului anterior, cheltuielile de personal au crescut, spre exemplu, cu 16 la suta, iar cele destinate asistentei sociale – cu 22 la suta. Aceasta in timp ce, pentru capitolul investitii s-au alocat doar 4,3 miliarde de lei, cu 1,3 miliarde de lei mai putin decat in primele patru luni ale anului precedent. Revenind la cheltuielile de personal, trebuie evidentiat ca acestea au devenit o adevarata povara pe bugetul national din cauza faptului ca, in timpul guvernarii Tariceanu, salariile de baza in institutiile bugetare au crescut cu 79 la suta, primele cu 272 la suta, iar sporurile cu 136 la suta.
Ajutoare de stat in agricultura
Reprezentantul Comisiei Europene in materie de ajutoare de stat pentru Romania, Michel Hendrickx, a participat, zilele trecute, la o dezbatere organizata la sediul Ministerului Agriculturii pe tema gasirii unor formule legislative pentru acordarea de ajutoare de stat, astfel incat fermierul roman sa poata face fata competitiei tot mai puternice de pe piata agricola comunitara. Este vorba, in principal, despre ajutoare de stat pentru investitii de modernizare a fermelor, pentru diversificarea productiei agricole sau pentru protectia mediului. S-a cazut, astfel, de acord ca, pentru cresterea si diversificarea productiei agricole si procesarea acesteia, nivelul ajutoarelor de stat poate ajunge, in urmatorii doi ani, la 40 la suta din totalul cheltuielilor, respectiv de 50 la suta, in cazul zonelor defavorizate. In ceea ce priveste protectia mediului, sunt admise trei tipuri de ajutoare de stat: 900 de euro/ha – pentru culturile multianuale, 600 de euro/ha – pentru culturile anuale si 450 de euro/ha – pentru terenurile folosite ca pasuni.
