„Noi nu dam pomeni, noi dam ajutoare de restructurare sau de salvare”
Un cunoscut economist spunea, cu ceva timp in urma, ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) reprezinta, dintr-un anumit punct de vedere, radiografia neimplinirilor inregistrate in economia romaneasca in ultimii 19 ani. Si avea perfecta dreptate. Astfel, potrivit afirmatiilor presedintelui acestei institutii, Mircea Ursache, in momentul de fata, AVAS are in evidenta 1.544 de societati comerciale care n-au reusit, dupa ce au fost privatizate, sa reziste concurentei de pe piata, indeosebi din cauza deciziilor manageriale eronate.”In acest complex proces de transfer al proprietatii de la stat catre privat, nereusitele insumeaza, statistic vorbind, circa 10 la suta din totalul celor aproximativ 11.000 de privatizari”, a declarat Ursache.
De multe ori, intentia cumparatorului nu a putut fi deslusita integral, de catre comisia de privatizare. Asa s-a ajuns in situatia in care, de-a lungul celor 19 ani, nu putini agenti economici fie au luat credite bancare si nu le-au rambursat, fie au avut creante comerciale catre furnizorii de gaze naturale sau de energie electrica pe care nu le-au platit, fie au contributii fiscale catre Casa Nationala de Sanatate pe care, de asemenea, nu le-au achitat. „Sigur, nu are rost sa ne ascundem dupa degete, cand cifrele sunt elocvente in aceasta privinta. Este vorba de aproximativ 79.000 de debitori, si nu persoane fizice, ci unitati economice. Acesta este, daca vreti, efortul cel mai mare pe care-l face AVAS, anume de a aduna acesti bani care zac in structuri economice nefunctionale si a-i aduce inapoi in circuitul economic”, adauga Mircea Ursache.
3.787 de firme, in procesul
de monitorizare postprivatizare
Intrucat fiecare dintre cei 3.787 de agenti economici aflati in procesul de monitorizare postprivatizare derulat de AVAS are particularitatile sale, analiza solvabilitatii acestora se face in mod individual. La finalul evaluarii, firmele care raspund cerintelor extrem de riguroase impuse de Consiliul Concurentei si de Comisia Europeana pot beneficia de un ajutor financiar. Potrivit presedintelui Mircea Ursache, “fondurile alocate in acest an, in urma elaborarii unei ordonante de urgenta, se ridica la 110 milioane de euro si sunt destinati pentru ajutorul de restructurare si, respectiv, de salvare. Procedura va fi foarte simpla. Primesti acest ajutor, dar fa-mi dovada ca, dupa un numar rezonabil de timp, pe baza analizei portofoliului, a pietei, poti sa recuperezi ajutorul pe care ti l-am dat. Altfel, firmele trebuie sa stie de pe acum ca vor face doar o simpla plimbare pana la sediul AVAS. Noi nu dam pomeni, noi dam ajutoare si doar acelora care fac dovada ca acesti bani se vor intoarce inapoi”, a conchis Ursache. In esenta, ajutoarele acordate de stat firmelor in deriva sunt sub forma de esalonari la plata ale unor datorii; scutiri ale unor obligatii de plata; conversia creantelor in actiuni etc. Ganditi-va ca o simpla conversie a unei creante in actiuni este un lucru extraordinar deoarece, odata acordata, creeaza premisele ca acea firma sa aiba un cazier fiscal curat, deci poate lua usor un credit bancar. In acelasi timp insa, agentul economic in cauza are si el anumite raspunderi. In primul rand, trebuie sa respecte cu strictete graficul de rambursare a datoriilor, sa faca investitii de mediu pentru a i se putea elibera autorizatia de functionare, sa-si modernizeze tehnilogiile de fabricatie astfel incat produsele sale sa fie la un pret de cost competitiv pe piata. In sfarsit, important de retinut este si faptul ca aceste produse trebuie sa fie preponderent vandute in afara pietei comunitare, pentru a nu perturba, in vreun fel, contingentele stabilite de UE pentru tipurile similare de produse.
D. CONSTANTIN
