Ieri, locuitorii din Valenii de Munte, impreuna cu numerosi alti prieteni, colegi, cunoscuti, veniti din tot judetul si chiar din Republica Moldova, si-au luat ramas bun, pentru totdeauna, de la STELIAN MANOLESCU.
Cel despre care valenarilor le este absolut inutil sa li se spuna cine a fost omul la care multi au gasit o vorba buna si un real ajutor a plecat la cele vesnice. Un destin uman mai putin milos a facut ca trecerea prin viata a lui Stelian Manolescu sa insumeze doar 69 de ani.
O viata traita, insa, la intensitate maxima si daruita, aproape in totalitate, orasului si oamenilor lui. Nimic exagerat in a spune ca tot ceea ce a insemnat metamorfoza edilitara a acestei asezari, de la cutremurul din 1977, tot ceea ce s-a innoit si a schimbat in bine viata orasului poarta amprenta primarului STELIAN MANOLESCU.
La Valeni, chiar s-a nascut o legenda care spune ca facand atat de multe si fiind atat de apreciat, daca ar fi candidat pana la 100 de ani, pana atunci STELIAN MANOLESCU ar fi fost ales primar.
Totul s-a naruit insa in urma unei boli grele si neiertatoare care, dupa ani de suferinta, in seara zilei de 14 octombrie l-a rapus.
Manifestarea de ieri, prilejuita de acest trist eveniment, a fost una impresionanta; prin prezenta oamenilor si prin aprecierile si regretele pe care acestia au dorit sa le exprime la ceasul despartirii. Dupa slujba religioasa din biserica, sicriul cu corpul neinsufletit a fost depus pe un catafalc in fata Primariei. Aici, primarul orasului – Mircea Nitu si presedintele Consiliului Judetean – Mircea Cosma au evocat personalitatea celui disparut, implinirile din viata orasului datorate lui, regretul de a fi pierdut un om al carui nume va ramane cu siguranta in istoria localitatii.
Si cum oamenii mari nu mor cand ajung la Dumnezeu, ci cand sunt uitati de semenii lor, tocmai pentru a nu cadea in pacatul uitarii odata cu trecerea anilor, Consiliul Local a hotarat ca memoria lui STELIAN MANOLESCU sa fie faclie transmisa si generatiilor viitoare prin atribuirea numelui sau salii de sport a orasului si prin daltuirea, in fata acesteia, a unui bust al distinsului fiu al orasului.
In acordurile grave ale fanfarei cortegiul funerar, desfasurat pe mai bine de jumatate de kilometru, a parcurs apoi drumul catre cimitir. Ultimul drum al lui STELIAN MANOLESCU. De data aceasta deschis de catre elevii scolilor din oras care purtau cele cu mult peste 100 de coroane si ale caror flori erau presarate, in semn de profund omagiu, in calea celui care parasea pentru totdeauna orasul si oamenii pe care i-a iubit.
O multime de sute si sute de oameni indurerati si cu lacrimi in ochi si in suflete l-au insotit pana la cimitirul orasului unde i-au spus un ultim “Adio !”
Adio, STELIAN MANOLESCU !
Dumnezeu sa te aiba in paza sa !
