Florin TANASESCU
Am vrea si noi, aidoma magistratilor, spor de solicitare neuropsihica si stres. A fost, ieri, Ziua Internationala a persoanelor de varsta a treia, si nu ne-am revenit nici azi, a doua zi. A trebuit, cu asupra de masura , sa facem pe ipocritii. Nu-i vorba, pentru majoritatea dintre noi, starea asta – despre ipocrizie facem scriere – nu este ceva nou, ba chiar ne caracterizeaza, este a doua noastra natura, dar trebuie si ea dramuita cumva. Mai vin si Ziua Nationala, a Postasului, a Zonelor umede, Ziua lui 112, a Parasutistilor sau Aviatorilor, Ziua canalelor, si alte zile. Numarate pentru unii… La cati sa ne mai impartim, ca suntem fideli ideii ca individul nu exista decat in masura in care concentreaza in el toate durerile; de la zdreanta, pana la Catedrala. Acum, este bine a se intelege ca suntem indivizi, subiecti de drept, nu zdrente, ca avem si noi orgoliul nostru. Cat despre Catedrala, nu zicem nimic, ca nu prea suntem dusi la Biserica, si oscilam intre increderea in ea si Justitie. Sa ni se dea, asadar, daca nu salarii marite, ca la profesori, macar un bonus, o felicitare acolo, o diploma, ca ne‑am amintit de persoanele de varsta a treia. Putem veni cu martori ca, tot ieri, 1 octombrie, am cedat locul unui pensionar in tramvai. Si ce mai loc era – nu din ala de veci – ci la geam, de unde se vedea cum se mutau locatarele din sexshopurile din centru pe centura. Desigur, mai asteptam, de la legiuitor, ca tot este in dezbatere publica noul Cod de Procedura Penala un articol prin care sa ni se recunoasca, anticipat, meritele de la 1 octombrie si pentru la anul – ca n-o fi retroactiva ea, legea, pedepsindu-ne ca nu stim cum am sarbatorit in 2007, “Ziua Internationala a persoanelor varstnice”, dar pe viitor, promitem ca vom fi si mai atenti cu noi insine si aproapele nostru (ordinea este aleatorie, ca nu ne putem dezbara de principii). Ni se cade si un spor de restrictie a comentariilor post meci, fiindca nu am putut comenta aprins rezultatul de 0-0 scos de Steaua, la Florenta, un punct mare asadar, care poate fi similar cu cresterea punctului de pensie, desigur. Altfel, uitandu-ne la fata zbarcita a unuia care statea la capatul Podului Grant ( asteptand meciul retur al Rapidului cu nemtii de la Wolfsburg) in juru-i invartindu-se toate minunile lumii, am uitat ca seara era meciul CFR Cluj – Chelsea, si i-am scapat primul sfert de ora.
Noi am auzit ca, in anumite cazuri, tentativa nu se pedepeste. Pe cale de consecinta, inseamna ca se recompenseaza. Asadar, daca unii au vrut pamant acum un secol si isi mentin revendicarile si azi, noi vrem a se recunoaste, cel putin formal, ca ni s-a suprasolicitat neuronul, in tentativa de a trimite SMS unui batran, dar abonatul or nu era in raza de actiune (probabil) or nu avea telefon mobil (lucru cert). Revenim si mai reclamam faptul ca nu am putut dormi in noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie de grija succesiunii (mostenirii), deci un spor de noapte, acolo, nu strica. Pentru noi, care indeobste nu ne subordonam niciunei “icoane de lume si de viata“, cum a zis unul, filozof, ziua de ieri a fost, stimate legiuitor, o dragoste la penultima vedere pe anul asta fata de aproapele nostru de varsta a treia (ultima va fi pana-n 30 noiembrie) deci, dati o lege, dati ceva – o prima, ca ne-am adus aminte de ea. Asadar, unii dintre noi sunt mandatarii – sau, dupa caz, persoanele interpuse – care participa la licitatia de valorificare a meritelor efemere, imprumutate de la altii, citite in ziare sau auzite la televizor. Asta v-o spunem in particular, nici macar avocatului nu i-am zis-o, dar tot vrem spor de suprasolicitare. Iar daca in alte zile ne bate gandul sa turnam benzina pe cate unul – ca nu mai moare odata – sa-i dam foc, iar la 112 sa sunam abia peste 24 de ore, asta face obiectul altei discutii. Pana una, alta, va rugam sa tineti cont de dragostea noastra de la penultima vedere ! Vom reveni cand va fi Ziua canalelor. Pe-acolo se scurg cuvintele si sentimentele. Nu ale noastre, desigur, ale altora.
