Ionut STANESCU
Nu pentru ca asa zic Dumitru Dragomir, ale carui spirit bulevardier si oportunism ii fac irelevanta orice declaratie, sau antrenorul-comentator-editorialist-istoric Cornel Dinu, a carui infrangere de la Kosice fixeaza cel mai de jos punct al umilintei Nationalei (nota bene: cu „generatia de aur”), ci pentru ca a devenit evident ca Piturca nu mai controleaza echipa. Jucatorii sunt intr-o deriva penibila, care le pericliteaza propriile cariere. Pana ca Lobont, Tamas & co. sa dea cu pietre in ziaristi, naufragiul Nationalei se vedea doar pe teren. Acest episod ne ajuta sa diagnosticam o degringolada care se intinde dincolo de suprafata de joc si de vestiare. In cursa contratimp pe care o presupune o campanie de calificare la mondiale (vai, atat de asteptate, primele pe continentul african), nu e vreme decat pentru o resetare seaca a sistemului. Aducerea altui antrenor. Nationala Romaniei este autoarea unei serii de opere bufe care contrasteaza strident cu tot ce a insemnat desfasurare fotbalistica in ultimul timp in lume. La Europene a jucat cu frica, reinviindu-si traditionala si patologica teama de a nu primi goluri. Rezultatul: am reusit sa furnizam repere pentru cele mai anoste si lipsite de sens meciuri disputate vreodata. Alibiurile au curs garla. Era primul turneu final la care Romania se califica dupa opt ani de zile. Cazusem intr-o grupa cu echipe de calibru mare, cu forta de atac care ar fi obligat pe oricine sa se replieze. Tehnic, fizic si financiar, valoarea jucatorilor nostri era net inferioara pieselor de muzeu pe care Franta, Italia si Olanda le desertasera din autocare. Ce altceva sa faci decat sa te aperi in aceste circumstante? Crede sincer cineva ca o partitura ofensiva ne-ar fi scos din acea grupa? Cu cine sa ataci, cand de cei doi Niculae si de unicul Nicolita luftul a fost dintotdeauna mai aproape decat preluarea, iar sutul lor la poarta reprezinta o amenintare constanta pentru spectatorii peluzei? Cu Lituania si Insulele Feroe, insa, alibiurile s-au facut tandari. In prima partida, Romania a fost sufocata pe teren propriu de o echipa cu palmares nul. In a doua, abia a putut sa inscrie un gol in poarta unei selectionate de amatori, culesi dintr-o tara de marimea unui cartier. Nevolnicia de la Euro este cronica si nu poate avea doar cauze legate de forma si de precaritatea tehnica a jucatorilor. Cand antrenorul spune ca jocul cu exoticii fotbalisti ai marilor nordului a fost „frumos” si „spectaculos” cauzele tin, in mod sigur, de el.
