Fostul lagar de internare a tiganilor de la Montreuil-Bellay, in vestul Frantei, a fost declarat monument istoric. Hotararea definitiva a Directiei regionale a problemelor culturale, semnata in 8 iulie, aminteste ca acest “loc al memoriei” adapostea “cel mai mare lagar de internare a tiganilor in Franta” si reprezinta “singurul lagar in care mai exista inca urmele cladirii”. Intins pe o suprafata de cinci hectare, lagarul avea inchisoare, cantina, scoala, infirmerie, grupuri sanitare colective si dormitoare pentru cei aproximativ 3.000 de barbati, femei si copii care au fost inchisi in perioada noiembrie 1941 – ianuarie 1945. In prezent, din el nu au mai ramas decat cateva ziduri ruinate. “Vestea ca situl este astazi protejat si salvat este formidabila. Nu se va mai putea face acolo orice”, a declarat Jacques Sigot, scriitor si istoric local, care a dezgropat din arhive istoria lagarului la inceputul anilor ‘80.
Stare de urgenta in sapte regiuni ale Rusiei din cauza incendiilor de padure
Starea de urgenta a fost decretata in sapte regiuni ale Rusiei, grav afectate de incendiile de padure care au facut, pana acum, 40 de victime. Presa critica autoritatile pentru reactia neadecvata la aceasta catastrofa naturala fara precedent. Meteorologii prevad ca temperatura va atinge din nou, saptamana aceasta, 40 de grade Celsius, in vestul Rusiei.
Ministerul rus al Situatiilor de Urgenta a inregistrat aproape 700 de focare active de incendiu, pe o suprafata de peste 1.200 de kilometri patrati. Presedintele Dmitri Medvedev a anuntat instituirea starii de urgenta in sapte regiuni, inclusiv in teritoriul din jurul Moscovei. Medvedev i-a chemat pe cetateni sa fie vigilenti, deoarece orice chibrit aruncat din neglijenta poate duce la un dezastru. La randul sau, premierul Vladimir Putin a cerut ca bazele militare si instalatiile nucleare sa fie protejate cu orice pret de flacari. Putin i-a avertizat pe demnitarii locali ca raspund, cu propriile functii, de reconstructia satelor distruse de incendii. Locuitorii Moscovei au si ei de suferit: capitala a fost din nou invaluita intr-un nor dens de ceata si fum, provenit de la incendiile din zonele vecine. Nivelul poluarii a fost de zece ori mai mare decat cel normal. Potrivit Ministerului Dezvoltarii Regionale, incendiile au distrus 1.500 de locuinte si au provocat pagube estimate la 200 de milioane de dolari.
Circa 780 de milioane de litri de petrol s-au scurs in Golful Mexic
Aproximativ 4,9 milioane de barili de petrol (780 de milioane de litri) s-au scurs din putul avariat aflat la originea mareei negre din Golful Mexic, dintre care au fost recuperati 800.000 de barili (127 de milioane de litri), au anuntat autoritatile americane. “Echipele stiintifice apreciaza ca, in total, din put s-au scurs aproximativ 4,9 milioane de barili de petrol”, subliniaza directorii echipei de interventii comune. “O parte din acest petrol si gaz nu s-a deversat in ocean: activitatile de indiguire conduse de Statele Unite au permis captarea unei cantitati de aproximativ 800.000 de barili de petrol”, inainte de plasarea dispozitivului de captare pe put, la mijlocul lunii iulie, continua comunicatul. Cu titlu comparativ, 41 de milioane de litri de petrol s-au deversat pe litoralul statului Alaska, din cauza mareei negre provocate de Exxon Valdez in 1989. Cifra de 4,9 de milioane de barili se inscrie in intervalul maxim anuntat anterior de autoritatile americane, care au apreciat ca intre 3 si 5,3 milioane de barili s-au scurs din put intre 20 aprilie, data exploziei platformei Deepwater Horizon si 15 iulie, data amplasarii dispozitivului de captare. Aceasta noua estimare “este cea mai precisa pana in acest moment, cu o marja de eroare de plus minus 10 la suta”, potrivit comunicatului. Cu 4,1 milioane de barili deversati in ocean, mareea neagra din Golful Mexic constituie cea mai grava catastrofa accidentala din istoria industriei petroliere. Ea nu este depasita decat de deversarea intentionata de petrol de catre fortele irakiene in timpul Razboiului din Golf in 1991. Cea mai grava maree neagra accidentala de pana la 20 aprilie avusese loc tot in Golful Mexic, in 1979, cand 3,3 milioane de barili s-au scurs dupa explozia unei platforme exploatate de compania de stat mexicana Pemex. Estimarea revizuita, publicata la inceputul acestei saptamani, se bazeaza pe noi analize de date, in special imagini video, analize acustice si masuri de presiune realizate de oameni de stiinta independenti si din cadrul administratiei. Comunicatul precizeaza ca, in momentul spargerii putului, “62.000 de barili de petrol se scurgeau in fiecare zi”, -adica mai mult decat recentele estimari ale autoritatilor americane, ce mentionau o cantitate de 35.000-60.000 de barili, – dar ca fluxul a scazut la 53.000 de barili pe zi chiar inainte de plasarea dispozitivului de captare.
