Eyjafjallajokull, vulcanul islandez, care a dat peste cap traficul aerian in intreaga Europa timp de cateva zile, la mijlocul lunii aprilie, si-a incetat eruptia, a anuntat Magnus Gudmundsson, geolog la Universitatea din Islanda. El spune insa ca este prea devreme pentru a se putea spune cu exactitate daca eruptia vulcanului s-a oprit doar temporar sau definitiv. Traficul aerian in intreaga Europa a fost dat peste cap timp de o saptamana, la mijlocul lunii aprilie, din cauza norului de cenusa emanat de vulcan, care a traversat continentul. Mai multe tari, printre care si Romania, si-au inchis pentru cateva zile spatiul aerian si mii de zboruri au fost anulate, iar pierderile companiilor aeriene au fost estimate in total la aproximativ 1,3 miliarde de euro.
Stare de urgenta in Jamaica
Guvernul jamaican a instaurat duminica starea de urgenta la Kingston, unde politia se confrunta cu bande inarmate care incearca sa impiedice extradarea in Statele Unite a unui lider al mafiei drogurilor. “Toti locuitorii cinstiti, care respecta legea, sunt invitati sa paraseasca imediat cartierele Tivoli Gardens si Denham Town”, unde au loc confruntarile, a precizat politia jamaicana. In cursul zilei, un politist si un civil au fost raniti, iar trei comisariate de politie au fost atacate de sustinatorii lui Christopher “Dudus” Coke. Duminica seara, “numerosi membri ai mai multor bande provenite din intreaga insula s-au alaturat elementelor criminale din Tivoli Gardens”, pentru a-l proteja pe Coke, care risca sa fie extradat in SUA. “Este clar ca elementele criminale sunt decise sa lanseze atacuri coordonate asupra fortelor de securitate”, a precizat politia jamaicana, sugerand ca va riposta ferm in fata agresiunilor. Locuitorii evacuati, in principal femei si copii, au fost condusi catre autobuze pentru a fi transportati in zone sigure, insa multi dintre ei au telefonat la posturile de radio locale, afirmand ca se tem pentru viata lor si nu pot parasi capitala. Premierul Bruce Golding a convocat o reuniune de urgenta a Guvernului si a declarat starea de urgenta la Kingston si Saint-Andrew pentru o perioada de 30 de zile.
Germania reduce drastic cheltuielile
Guvernul german pregateste un program drastic de austeritate pentru anul viitor, pentru a da un exemplu celorlalte tari din zona euro. Executivul de la Berlin opteaza pentru o reducere a cheltuielilor bugetare cu cel putin 10 miliarde de euro anual, pana in 2016, potrivit unor oficiali guvernamentali. Economiile ar urma sa fie facute atat prin reducerea cheltuielilor, cat si prin cresterea taxelor, in ciuda promisiunilor actualei coalitii de la Berlin ca va pune reducerea fiscalitatii in centrul programului sau de guvernare. Reducerea subventiilor acordate landurilor si eliminarea scutirii anumitor categorii de la plata taxelor, precum si reducerea sau eliminarea unor alocatii sociale sunt masuri ce ar urma sa faca parte din planul de reducere a cheltuielilor. Reducerea alocatiilor pentru someri si a altor alocatii sociale ar putea face parte din planul de masuri de austeritate al Guvernului de la Berlin, a sugerat ministrul german al Finantelor, Wolfgang Schäuble, intr-un interviu . Propunerile lui Wolfgang Schäuble au starnit, insa, deja criticile opozitiei social-democrate, care propune cresterea taxelor doar pentru bancheri si speculatorii care au provocat criza. Planul de masuri de austeritate ar urma sa fie discutat peste doua saptamani, cand cancelarul Angela Merkel a convocat o reuniune a liderilor coalitiei guvernamentale de centru-dreapta.
Rusia si Ucraina risca sa se certe din cauza mostenirii sovietice
Rusia si Ucraina au reluat discutiile privind dreptul de proprietate asupra patrimoniului URSS din strainatate, dar negocierile au intrat imediat in impas. Rusia insista pe ideea ca Moscova trebuie sa primeasca toate drepturile pentru mostenirea sovietica, in timp ce Kievul cere partea lui din mostenire. Facand aluzie la „varianta zero” (stergerea datoriilor si renuntarea la pretentii patrimoniale) propusa de Moscova, presedintele ucrainean Viktor Ianukovici risca sa provoace noi discutii legate de tradarea intereselor nationale, spun expertii. Daca el va continua politica predecesorilor sai, care au cerut pentru Ucraina o parte din aceasta mostenire, Kievul poate pierde contactul abia restabilit cu Moscova in calitate de partener strategic esential, estimeaza publicatia.Conform documentelor din 1991, cota Ucrainei se ridica la 16,37% din datoriile si activele URSS. Acordul vizand „varianta zero”, adoptat de toate fostele republici sovietice in 1994, nu a fost ratificat de Rada Suprema nici pana in prezent. Autoritatile ucrainene afirma acum ca suma datoriei si suma care poate fi obtinuta din active nu suporta comparatie. Pentru ca, explica ziarul mentionat, daca Rusia a achitat aproape 14 miliarde de dolari din datoria ucraineana, proprietatile URSS de peste hotare inseamna 300-400 miliarde de dolari. Liderul Partidului Popular al Ucrainei, Iuri Kostenko, spune ca acesti bani ajung nu numai pentru achitarea tuturor datoriilor, dar si pentru dezvoltarea tarii. In plus, Kostenko a aratat ca mai exista si datoriile fostei Case de economii a URSS, care, la cursul actual valutar, reprezinta maximum 100 miliarde de dolari.Politologul ucrainean Konstantin Bondarenko este de parere ca sub Ianukovici aceasta chestiune nu va putea fi rezolvata cu usurinta, avand in vedere ca mare parte dintre membrii Partidului regiunilor sunt oameni de afaceri si pragmatici. Ei sunt dispusi sa consolideze pozitiile Rusiei in domeniul lingvistic, umanitar, ba chiar politic, dar nu sunt dispusi sa cedeze economia. Oricum, nu pe bani putini, a precizat expertul.
