Republica Moldova a fost aleasa in Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, alaturi de alte 13 tari, intre care si Libia, acuzata de organizatiile neguvernamentale ca nu indeplineste criteriile pentru a face parte din acest Consiliu. Un grup de 37 de organizatii de aparare a drepturilor omului a adresat, joi dimineata, celor 192 de state membre ale ONU, un apel in ultimul moment, sa nu ofere Libiei un mandat in Consiliu, principalul organism al ONU pentru drepturile omului, cu sediul la Geneva. Acest apel a ramas fara rezultat, iar Jamahiria Libiana a colonelului Mouammar Kadhafi a obtinut 155 de voturi in cadrul Adunarii Generale a ONU, cu mult mai mult decat majoritatea absoluta (97 de voturi), necesara pentru a fi aleasa, intr-un vot secret. Libia si alte 13 tari au candidat, fara nicio concurenta, pentru 14 mandate in cadrul Consiliului. ONG au criticat faptul ca in acest an, pentru prima data, fiecare grup regional al ONU a prezentat un numar de candidati egal cu cel de mandate, asigurand astfel alegerea lor fara nicio contestatie. “Alegerile fara nicio competitie nu au niciun sens”, au afirmat acestea, denuntand cooptarea in grupurile regionale a mai multor tari, carora le contesta bilantul in domeniul drepturilor omului, intre care Angola, Libia, Malaysia, Uganda si Thailanda. Insa, in apelul lor de joi, organizatiile si-au concentrat apelul asupra Libiei. Regimul lui Kadhafi este “una dintre cele mai brutale si cele mai vechi tiranii”, care face din Libia “una dintre societatiile cele mai represive din lume”, unde “libertatea de exprimare, partidele politice si libertatea presei sunt interzise”, au avertizat acestea. “Locul colonelului Kadhafi este la inchisoare, nu in cadrul celui mai important organism ONU pentru drepturile omului”, au adaugat ele.
Cinci secunde in plus ar fi permis evitarea catastrofei de la Smolensk
Conform inregistrarilor, comandantul aeronavei, capitanul Arkadiusz Protasiuk, si-a dat seama prea tarziu ca avionul se afla foarte aproape de sol, afirma cotidianul rus Komsomolskaia Pravda, care citeaza cotidianul polonez Dziennik Gazeta Prawna. In momentul in care si-a dat seama de acest lucru, Protasiuk a incercat imediat sa il redreseze. Insa, avionul nu a avut timp sa recupereze decat 60% din puterea necesara in vederea planarii. In fapt, ar fi avut nevoie de inca cinci secunde pentru a evita catastrofa. Imediat ce capitanul Protasiuk a devenit constient de faptul ca planarea era imposibila si ca va avea loc un impact cu solul, el a incercat o “aterizare dura”. Soarta avionului si oficialilor de rang inalt de la bord fiind decisa in cateva secunde, comandantul avionului a fost nevoit sa ia o hotarare intr-un timp foarte scurt. Pentru a nu cadea la sol, comandantul echipajului polonez a efectuat manevre de ridicare a partii din fata a avionului, insa acesta a lovit un copac cu una dintre aripi. O treime din aripa s-a detasat. Avionul, de tip Tupolev-154M, a lovit solul cu coada si a inceput sa se invarta in jurul axei sale. Motoarele s-au desprins, iar avionul s-a dezintegrat si a luat foc.
URSS a vrut sa atace China cu bomba nucleara in 1969
Uniunea Sovietica a fost pe punctul de a lansa un atac nuclear contra Chinei in 1969 si a dat inapoi dupa ce SUA au comunicat Moscovei ca un asemenea pas ar incepe al Treilea Razboi Mondial, potrivit unui istoric chinez. Extraordinara opinie, aparuta intr-o publicatie a Partidului Comunist din China, demonstreaza ca lumea a fost periculos de aproape de un razboi nuclear la doar sapte ani dupa criza rachetelor din Cuba. Liu Chenshan, autorul unor serii de articole ce enumera cinci ocazii in care China a fost amenintata nuclear din 1949, scrie ca cea mai serioasa dintre ele a fost in 1969 cand s-a atins apogeul unei dispute privind granitele intre Moscova si Beijing, conflict ce a dus la moartea a peste 1000 de persoane de ambele parti. El declara ca diplomatii sovietici au avertizat Washingtonul in legatura cu planurile Moscovei “de a elimina amenintarea chineza si sa scape de acest aventurier modern,” cu un atac nuclear, cerand SUA sa ramana neutre. Cu toate acestea, istoricul sustine ca Washington a spus Moscovei ca SUA nu vor sta deoparte, ci vor lansa propriul atac nuclear contra URSS daca ataca China, lansand rachete nucleare spre 130 de orase sovietice. Amenintarea a functionat si a fortat cele doua state sa isi reglementeze disputa frontaliera la masa negocierilor. El citeaza ministri sovietici si diplomati din acea perioada. Istoricul arata ca pe 15 octombrie 1969, premierul sovietic Aleksei Kosigin i-a spus liderului sovietic Leonid Brejnev ca Washingtonul a realizat planuri detaliate pentru un atac nuclear daca URSS ataca China. SUA au aratat ca interesele Chinei sunt strans legate de ale sale. Washingtonul considera atunci URSS o amenintare mai mare decat China si dorea un Beijing puternic pentru a contrabalansa puterea sovietica. Presedintele SUA Richard Nixon se temea si de efectul unui razboi nuclear asupra celor 250.000 de trupe din Asia-Pacific si era inca iritat de refuzul din urma cu cinci ani de a lansa un atac comun URSS-SUA contra programului nuclear al Chinei ce se dezvolta.
