Autoritatile de la Varsovia au decretat doliu national, timp de o saptamana, in memoria celor 96 de victime ale tragediei aviatice de la Smolensk. Presedintele Lech Kaczinky si sotia sa vor fi inmormantati sambata, dupa cum a anuntat, ieri, Senatul polonez. Oamenii vor fi, insa, nevoiti sa treaca peste tragedie si sa iasa la urne pentru a-si alege un nou presedinte. Peste doua saptamani, presedintele interimar al tarii, Bronisław Komorowski, va anunta data la care polonezii sunt chemati la vot pentru a-si alege noul sef de stat. Vor urma apoi doua luni de campanie electorala. Iar analistii politici vehiculeaza deja nume ale unor posibili candidati. Seful interimar al statului, Bronisław Komorowski, are cele mai multe sanse de a castiga alegerile, spun analistii. Nu este exclusa nici posibilitatea unei candidaturi a actualui sef al Guvernului. O alta candidatura ar putea fi cea a fratelui presedintelui, fostul premier Jaroslaw Kaczinky. Presa scrie ca fratii Kaczinky nu se mai bucurau de popularitate in tara, dar ca, in urma tragediei care a lovit Polonia, sansele lui Jaroslaw la presedintia tarii trebuie luate in considerare. Dincolo de moartea presedintelui, implicatiile tragediei de acum doua zile sunt ample si vor avea efecte pe termen lung in politica regionala. Potrivit specialistilor, moartea sefilor armatei poloneze ar putea avea urmari mult mai grave decat cea a presedintelui. Si asta pentru ca intreaga conducere militara, inclusiv sefii Statului Major si ai tuturor serviciilor militare se aflau in avionul mortii. Bursele au fost si ele afectate de tragedie, cu atat mai mult cu cat guvernatorul Bancii Centrale se afla printre victime. Ratele de schimb si politica dobanzilor nu au suferit insa schimbari imediate. Mai mult, analistii de politica internationala spun ca accidentul ar putea influenta in bine relatiile bilaterale ruso-poloneze.
In Ungaria – extrema dreapta urca spre putere
Extrema dreapta a luat mai multe locuri parlamentare la alegerile nationale din Ungaria decat la orice alegeri de dupa al Doilea Razboi Mondial. Fidesz, partidul de centru dreapta al Ungariei, a obtinut 52.77 procente din voturi, dupa ce au fost numarate 99% din buletine, socialistii suferind astfel o grea lovitura. Jobbik, partid de extrema dreapta, a intrat in parlament pentru prima data dupa ce a castigat 16.71 procente din voturi, putin sub procentul partidului socialist de guvernare cu 19.29 la suta. Cea mai mare organizatie evreiasca din Ungaria a avertizat ca votul a fost “prima ocazie in care o miscare ce are politici antisemite deschise” a facut un pas spre putere dupa epoca nazista. Rezultate din Ungaria urmaresc tendinta la nivelul european, ce a vazut o crestere a partidelor de extrema dreapta. Luna trecut, alegerile regionale franceze, dominate de dezbaterile despre imigranti, au adus revigorarea Frontului National. In iunie, alegerile din Olanda ar putea propulsa pe Geert Wilders, al carui partid de extrema dreapta anti-islamica conduce in sondaje, la putere. Pe fondul somajului in crestere, Ungaria a fost primul stat UE care a apelat la FMI pentru un imprumut de aproape 20 miliarde euro. Jobbik a profitat de pe urma crize severe din Ungaria pentru a readuce in discutie vechii tapi ispasitori-evreii si tiganii – pentru saracie si somaj. Acesta are legaturi cu Garda Maghiara, grup paramilitar interzis. Gabor Vona, liderul de 31 de ani al Jobbik, a promis ca in prima zi ca parlamentar va purta uniforma interzisa a Garzii. Prezenta la vot a fost de circa 64.29 procente. Rezultatele finale vor fi cunoscute dupa turul doi de pe 25 aprilie.
Israel deschide calea pentru deportarea in masa a palestinienilor
O noua politica militara israeliana ar putea trimite zeci de mii de persoane, care locuiesc in Cisiordania fara permise, in fata justitiei sau ar putea fi deportate. Unele amendamente la legea privind prevenirea infiltrarii ar putea sa se aplice palestinienilor din Cisiordania, care nu au carti de identitate oficiale emise de Israel, dar si israelienilor si strainilor care lucreaza in zonele sub control palestinian limitat. “Limbajul ordinului este atat general cat si ambiguu, stipuland termenul infiltrator care va fi aplicat si rezidentilor palestinieni din Ierusalem, cetatenilor unor state cu care Israel are relatii de prietenie (precum Statele Unite) si cetatenilor israelieni, indiferent daca sunt arabi sau evrei,” scrie publicatia Haaretz. Armata a confirmat ca au fost aprobate “amendamente la ordin menite a preveni infiltrarea.” “Armata israeliana este pregatita sa implementeze ordinul, care nu este menit a se aplica israelienilor, ci rezidentilor ilegali” . Haaretz arata ca noul ordin va fi cel mai probabil folosit mai intai contra palestinienilor cu CI de Gaza si sotiilor straine ale palestinienilor care traiesc aici. Pana acum, tribunalele civile israeliene au impiedicat asemenea expulzari, dar acum ordinul amendat va acorda armatei jurisdictie militara completa asupra acestei chestiuni. Hamoked, grup israelian pentru apararea drepturilor omului, a cerut armatei sa anuleze legea. Israel a capturat Cisiordania, inclusiv Ierusalimul de Est in urma razboiului de Sase Zile din 1967. Aceasta se considera a urma sa constituie mare parte dintr-un viitor stat palestinian. Grupurile umanitare se tem de zeci de mii de deportari si au cerut armatei sa nu aplice legea. Se considera ca principala tinta sunt zeci de mii de palestinieni a caror adresa este in Fasia Gaza, dar care traiesc de ani in Cisiordania. Autoritatea Palestiniana a denuntat cu furie planurile, despre care sustine ca ameninta sa ii “transforme pe palestinieni in criminali acasa la ei”. “Aceste ordine militare apartin unui unui stat apartheid,” aprecia oficialul Saeb Erakat. El sublinia ca scopul final este colonizarea Cisiordaniei prin marirea numarului de colonisti si reducerea celui al palestinienilor.
