Turcia ameninta ca va expulza 100.000 de armeni
Premierul turc a ridicat miza in conflictul international privind uciderea in masa a armenilor din Imperiul Otoman, amenintand ca va expulza 100.000 de armeni care traiesc in acest stat. Recep Tayyip Erdogan a avertizat ca initiativa va fi demarata daca parlamentele straine continua sa creasca presiunea prin recunoasterea masacrului asupra armenilor de catre turcii otomani, in urma cu un secol, ca fiind genocid. „In tara mea sunt 170.000 de armeni, din care 70.000 sunt cetateni. Toleram alti 100.000. Deci, ce voi face maine? Daca este necesar, le voi spune celor 100.000: bine, este timpul sa plecati acasa. De ce? Nu sunt cetatenii mei. Nu sunt obligat sa ii tin la mine in tara,” declara acesta in vizita la Londra. El a mai avertizat diaspora armeana ca actuala sa campanie de a avea cat mai multe parlamente care recunosc genocidul va pune in pericol consolidarea relatiilor dintre Turcia si Armenia. Erdogan urma sa calatoreasca in Suedia, dar si-a anulat vizita in ultimul moment si l-a convocat pe ambasadorul suedez in Turcia. Oficialul turc a protestat pentru pasul Parlamentului Suediei de a se alatura celor aproape 20 de state care acuza turcii otomani de genocid pentru moartea a circa 1,5 milioane de armeni in timpul Primului Razboi Mondial. De asemenea, a fost convocat si ambasadorul SUA pentru un gest similar facut de comisia parlamentului american. Armenia a condamnat recentele declaratii ale lui Erdogan, aratand ca readuc in memorie crimele initiale, multe din ele producandu-se in timpul deportarii in masa a armenilor acuzati ca au sprijinit armata rusa invadatoare. Si alte state sunt asteptate, insa, sa adopte rezolutii de condamnare a Turciei inainte de comemorarea unui centenar de la crime in 2015. Deja multe state din UE-printre care Franta, Germania si Italia recunosc evenimentele ca fiind genocid.
Grecia cere ajutor sa imprumute bani mai ieftin
Premierul grec a avertizat ca Atena nu va putea face reducerile de deficit planificate daca nu poate imprumuta bani mai ieftin si a precizat ca ar prefera sa nu apeleze la FMI pentru ajutor. George Papandreou a declarat in cadrul Parlamentului European ca masurile de austeritate anuntate de guvernul grec arata ca este angajat pentru stabilitatea euro si va efectua reformele structurale necesare. „Dar daca continuam sa imprumutam la dobanzi foarte mari, iar aceasta este provocarea pe care o avem, nu putem sustine reducerea deficitului pe care aceste masuri ar trebui sa o indeplineasca. Ar trebui sa avem posibilitatea sa ne putem imprumuta la dobanzi normale.” Guvenul de la Atena are nevoie de 53 miliarde de euro de pe pietele financiare, in acest an, si trebuie sa refinanteze circa 20 miliarde de euro din datorii in aprilie si mai, toate la dobanzi despre care unii economisti sustin ca nu sunt sustenabile. Grecia, care a recunoscut anul trecut ca a inselat in statisticile sale economice pentru a scunde adancimea problemelor sale de deficit, trebuie sa ofere o prima de cel putin trei puncte procentuale peste nivelul Germaniei pentru a imprumuta bani. Masurile de austeritate ale Greciei ar trebui sa reduca deficitul de la 12,7 la 8,7 din PIB in acest an, inclusiv prin reduceri in sectorul public si cresterea taxelor. Problemele Atenei au subminat increderea in euro si au provocat temeri ca o criza similara ar putea lovi alte state puternic indatorate precum Portugalia sau Spania. Ministrii de finante din UE au sustinut planurile zonei euro de a ajuta financiar Grecia daca o cere, dar au fost oferite putine detalii in acest sens. Premierul grec arata, totusi, ca Atena nu cauta ajutor financiar nici de la UE, nici de la FMI. Intre timp insa, guvernul german a semnalat ca ar putea sprijini un ajutor comun UE-FMI,daca Grecia are nevoie de ajutor.
