Saltimbancii
Intr-o concurenta acerba cu circul politicienilor se afla, de cand cu lustruirea imaginii pentru a obtine nota de trecere peste pragul Uniunii Europene, circul oamenilor de afaceri. Foarte multi dintre acestia – care, de fapt, sunt rusinea conclavului intreprinzatorilor privati, a adevaratei lumi a afacerilor – se confrunta, cum spuneam, pentru a se dovedi ca tara este curata, cu parchete si instante de pe intreg cuprinsul Romaniei. Acestia – carora li se mai spune „miliardari de carton” – dau veritabile spectacole de circ prin faptul ca politia ii aresteaza, procurorii ii cerceteaza, judecatorii ii condamna, avocatii ii scot basma curata si ei cad tot in picioare! Adica, sunt un fel de saltimbanci pe care n-ai cum sa-i dobori si sa-i tii la racoare pana le iese circul din cap.
S-a saturat lumea de atatea inginerii financiare, de giumbuslucuri avocatesti, de arestari pe sticlele televizoarelor si de nevinovatii exprimate zambitor la iesirea dintr-un arest sau altul. Dinu Patriciu, Ovidiu Tender, Marian Oprisan, Marian Iancu, George Copos – ca sa-i numim doar pe cei mai recenti neinvitati in casele noastre la fiecare emisiune de stiri – nu sunt decat circari, saltimbanci sadea, care nu dau un ban pe justitia romaneasca si care isi fac imagine pe gratis pe banii institutiilor statului finantate din buzunarele contribuabilului.
Toti acesti „Hopa Mitica” te calca pe nervi cand ii vezi zambitori la iesirea din puscarii sau aresturi – pe unde au stat la…termen redus – deoarece stiai ca, la „pitirea” lor, de grumazul fiecaruia erau atarnate mari delapidari, tunuri financiare dintre cele mai nastrusnice, evaziune fiscala, mita, furt la drumul mare si multe altele asemenea. Condamnarile-condamnari se lipesc de ei ca apa de gasca, in timp ce mici borfasi si gainari de cartier stau prin puscarii ca sardelele, de s-au luat de cap institutiile internationale ce se ocupa cu drepturile omului si ne cer sa largim temnitele, sa cream conditii optime ca autorii de furtisaguri sa se simta bine. Ca pentru marii rechini nu se pune problema; stau ascunsi doar cat li se murdareste primul tricou cu care se asaza „la umbra” si uita lumea de ei. Dupa care, iar incepe numarul de circ cu saltimbanci in marea arena a justitiei romanesti.
Pacat ca toti privim la astfel de spectacole dezagreabile si nimeni nu-si mai aminteste de tragediile de la Rat, Foeni, Vadu Rosca si din alte asemenea locuri distruse de ape, unde oamenii asteapta, cu mai mare indreptatire, o raza a unui reflector care sa prezinte lumii adevaratele probleme ale societatii !
Leon CHIRILA
