2000-2009, cel mai calduros deceniu din istorie
Actualul deceniu este pe cale a deveni cel mai cald de la inceperea inregistrarii datelor, in 1850, in timp ce 2009 ar putea intra in primii cinci ani cei mai caldurosi, anunta agentia pentru meteorologie a ONU, intr-un raport prezentat in a doua zi de summit international cu 192 de state privind clima. Doar SUA si Canada au experimentat conditii mai reci decat media, arata Organizatia Meteorologica Mondiala, desi Alaska a avut al doilea cel mai calduros iulie din istorie. In Africa centrala si Asia de Sud, acesta va fi probabil cel mai cald an, iar per total, 2009 “va fi aproximativ pe locul cinci in cei mai caldurosi ani,” sublinia Michel Jarraud, secretarul general al Organizatiei-WMO. Agentia a mai remarcat un val de caldura extrema in India, in mai si in nordul Chinei, in iunie. De altfel, China a trait cel mai cald an din istorie. Deceniul 2000-2009 “este pe cale a deveni cel mai cald din istorie, mai cald decat anii ‘90, care au fost mai caldurosi decat anii 80,” arata Jarraud. Se mai subliniaza ca in perioada 2007-2009, vara a topit calota Oceanului Arctic la cea mai mica dimensiune din istorie. Daca 2009 devine al cincilea cel mai cald an va inlocui 2003. Potrivit NASA, in top au mai intrat 2005, 1998, 2007 si 2006. NASA sublinia ca diferentele in datele acestor ani sunt atat de mici incat sunt insignifiante statistic. Agentia ONU a raportat ca media temperaturii globale in ianuarie – octombrie 2009 este cu 0,44 grade C peste media anuala din 1961-1990, la 14 grade C.
UE solicita Israelului sa imparta Ierusalimul cu palestinienii
Uniunea Europeana a solicitat Israelului sa imparta Ierusalimul cu palestinienii ca parte a unui acord de pace ce va face orasul sfant capitala a doua state, propunere pe care guvernul israelian o respinge. Ministrii de Externe ai UE au apreciat ca o adevarata pace are nevoie de o rezolutie privind statutul Ierusalimului, prin negocieri. Respingand anexarea partii estice a orasului, declaratia UE arata ca Uniunea “nu va recunoaste nicio schimbare la granitele pre-1967, inclusiv cu privire la Ierusalim, altele decat cele recunoscute de parti”. Israel a capturat Cisiordania si Ierusalimul de Est de la Iordania in urma razboiului de sase zile din 1967, iar ulterior a anexat Ierusalimul de est si suburbiile, pas care nu a fost niciodata recunoscut international. Premierul israelian Benjamin Netanyahu declara in martie, la preluarea puterii, ca Ierusalim va ramane capitala nedivizata a statului evreu si a exclus includerea orasului in negocierile de pace. Predecesorul sau, Ehud Olmert, aprecia ca Israel ar trebui sa cedeze parti din oras ca parte a unui acord de pace complet. In Cisiordania, premierul palestinian Salam Fayyad a salutat decizia UE. In acelasi timp, Israel s-a aratat bucuros ca ministrii UE nu au adoptat “documentul extrem prezentat de presedintia suedeza”. Propunerea initiala definea statul Palestina, cuprinzand Cisiordania, Ierusalimul de Est si Gaza.
Egiptul cere Marii Britanii sa ii restituie celebra Piatra din Rosetta
Seful Consiliului Suprem al Antichitatilor din Egipt, Zahi Hawass, a cerut, ieri, Marii Britanii sa restituie tarii sale celebra Piatra din Rosetta, stela care i-a permis lui Jean-Francois Champollion sa descifreze hieroglifele, expusa la British Museum (Londra) de 200 de ani. “Ea apartine Egiptului, ea ar trebui sa revina in Egipt”, a declarat Zahi Hawass, seful Consiliului Suprem al Antichitatilor din Egipt, ieri, considerand “inexacta” afirmatia potrivit careia Piatra din Rosetta ar face parte din patrimoniul cultural mondial. “Este inexact, ea face parte doar din cultura egipteana. Noi v-am oferit-o ca pe un dar pe termen scurt, acum trebuie sa recuperam acest dar”, a explicat Zahi Hawass, care solicita restituirea Pietrei din Rosetta, sculptata in anul 195 inaintea erei noastre, si a multor alte opere de arta egiptene aflate in prezent in Marea Britanie. Piatra din Rosetta este o stela egipteana, datand din anul 195 inaintea erei noastre, din timpul regelui Ptolemeu V. Piatra, din granit negru, cu o forma rectangulara, are trei inscriptii in trei scrieri diferite – hieroglifica, demotica si greaca. Folosind inscriptiile de pe Piatra din Rosetta, Jean-Francois Champollion a reusit sa identifice metoda de traducere a scrierii hieroglifice.
