Belgianul Herman Van Rompuy – primul presedinte al UE
Premierul belgian Herman Van Rompuy a fost numit joi seara primul presedinte al Uniunii Europene, in cursul unui summit al liderilor europeni, au anuntat anterior surse diplomatice, iar informatia a fost confirmata de premierul britanic, Gordon Brown.
Noul presedinte al Uniunii Europene a apreciat, in prima sa declaratie, ca Europa ar trebui sa joace “un rol important” in lume si s-a declarat in favoarea extinderii UE.
Van Rompuy, care isi va prelua functia la 1 ianuarie, s-a declarat de acord ca “Uniunea Europeana sa continue sa se extinda pentru a include si alte tari” in anii urmatori, “cu conditia ca ele sa indeplineasca toate criteriile” cerute.
Acesta este un mod de a le raspunde celor care il acuza ca se opune aderarii Turciei la UE.
In 2004, intr-un moment in care nu se afla in Guvernul din tara sa, el s-a pronuntat clar impotriva unei aderari a Turciei.
Acest text a fost reluat saptamana aceasta de presa britanica, pentru a-l critica. Marea Britanie sustine candidatura Turciei.
Premierul britanic a confirmat de asemenea informatiile potrivit carora compatrioata sa, Catherine Ashton, in prezent comisar european pentru Comert, a fost numita Inalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. Van Rompuy “a adus o perioada de stabilitate in Belgia, dupa luni de incertitudine”, a remarcat Brown.
“Catherine Ashton va avea o pozitie unica asupra politicii externe europene in cursul urmatorilor cinci ani”, a adaugat el.
Presa europeana critica desemnarea noilor lideri ai UE
Presa europeana a criticat numirea premierului belgian Herman Van Rompuy la presedintia Uniunii Europene si a britanicei Catherine Ashton in functia de Inalt Reprezentant pentru afaceri externe, decise de liderii europeni.
Potrivit The Guardian, alegerea a distrus “toate sperantele Europei de a forta lumea sa ii dea din nou atentie (…), continentul s-a indepartat de masa greilor, ratand o sansa reala de a se mentine la nivelul lumii G2, dominata de polii Washington si Beijing”, conchide cotidianul.
Sub titlul “Un om discret la conducerea Europei”, Le Parisien/Aujourd’hui en France se intreaba daca “Van Rompuy si Ashton vor avea suficienta greutate pentru a aduce la viata cele doua posturi nou create prin Tratatul de la Lisabona”.
Liberation (de stanga) il califica pe Van Rompuy drept un “presedinte de decor”. “Prin prima sa actiune, Europa Tratatului de la Lisabona a ales, in concluzie, doua personalitati care nu deranjeaza pe nimeni”, subliniaza cotidianul. “Daca nu au numit un reprezentant al „Noii Europe”, Cei 27 au reusit cel putin sa desemneze o femeie, dar nu pe cea mai stralucitoare”, adauga Liberation. “Presedintele va fi mai degraba un organizator, un negociator in cadrul Consiliului sau un lider care sa vobeasca de la egal la egal cu Barack Obama si cu Hu Jintao? Nimic nu este batut in cuie: primul care va ocupa functia (…) ii va da o turnura decisiva”, subliniaza Le Figaro (de dreapta). Intr-un comentariu online, ziarul spaniol El Mundo (centru-dreapta), scrie: “Doi necunoscuti pe scena europeana si mai mult, pe scena internationala, fara experienta in politica externa si novici in UE, isi vor asuma reprezentarea Celor 27 in lume”. Potrivit El Pais, “Noua Europa concretizata prin Tratatul de la Lisabona va fi condusa de doua figuri terne”. Presa germana ii descrie pe Herman Van Rompuy si pe Catherine Ashton drept incapabili sa reprezinte o voce europeana puternica. “Pot cele doua personalitati (…) sa incarneze acel elan promis de cei care ne guverneaza? Tratatul de la Lisabona este o versiune oarecum mai slaba decat ceea ce a fost numit la origine Constitutia UE. Cuvantul era prea mare pentru ambitiile europenilor. Cele de ministru de externe si de presedinte al UE au acum un aer important”, afirma Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ, conservator). Din punctul de vedere al Frankfurter Rundschau, “Uniunea Europeana are lideri fara stralucire, fara viziune, chiar fara experienta, partial, in domeniul cerut”. Acelasi ton il adopta si Financial Times subliniind ca “aceste numiri arunca o umbra de indoiala asupra capacitatii (celor doi – n.red.) de a rivaliza cu Washingtonul si Parisul”. “Alegerea a doua personalitati relativ necunoscute (…) este un motiv de consternare pentru cei care voiau sa dea mai multa greutate Europei pe scena mondiala”, scrie ziarul.
Filat si Timosenko discuta despre libera circulatie a bunurilor si a persoanelor
Premierul moldovean Vladi Filat si omologul sau ucrainean Iulia Timosenko au discutat, ieri, la Ialta, la reuniunea sefilor de guvern din CSI, despre libera circulatie a unor marfuri si a cetatenilor moldoveni prin Ucraina. “Toate problemele care exista (…) urmeaza sa fie solutionate in mod pragmatic si constructiv”, a declarat Filat. De asemenea, cei doi premieri s-au pronuntat si asupra reluarii activitatii Comisiei interguvernamentale mixte moldo-ucrainene. Ucraina a introdus anterior noi reguli de trecere a frontierei, conform carora cetatenii moldoveni trebuiau sa detina, la trecerea frontierei, aproximativ 1.100 de euro. Masura urma sa intre in vigoare incepand cu 25 august 2009, dar nu a fost pusa in aplicare. Ulterior, premierul ucrainean Iulia Timosenko a declarat ca “este absolut nejustificata includerea Republicii Moldova in lista tarilor cu risc migrationist” si a calificat drept inechitabile si discriminatorii masurile aplicate cetatenilor moldoveni.
O retea de trafic cu grasime umana a fost anihilata
Patru persoane au fost arestate in Peru dupa ce au ucis cel putin 60 de oameni pentru grasimea lor. Dupa ce era extrasa din cadavre, grasimea era vanduta la negru companiilor de cosmetica europene sau americane, pentru 15.000 de dolari kilogramul.
Autoritatile peruane au dezvaluit strategia de functionare a socantei organizatii criminale. Oamenii erau rapiti, ucisi si apoi aruncati intr-o groapa comuna. Politia a descoperit cadavrele, care sunt extrem de greu de identificat, precum si un laborator rudimentar, unde era extrasa grasimea.
Ambasadorul SUA spune ca relatia cu Romania este cea mai importanta in aceasta parte a lumii
Ambasadorul Statelor Unite ale Americii in Romania, Mark Henry Gitenstein, a declarat, recent, ca relatia SUA cu Romania este cea mai importanta in aceasta parte a lumii si este deosebit de importanta in mod particular la nivel militar. Ambasadorul a participat la inaugurarea lucrarilor de reparatii a unei gradinite din Navodari, lucrari efectuate de detasamentul Seabees, care este cantonat in baza militara americana de la Mihail Kogalniceanu. Mark Henry Gitenstein a mai afirmat ca este mandru ca stramosii sai sunt romani. “Bunicii din partea tatalui sunt din Chisinau si Braila, asa ca am radacini romanesti si sunt foarte mandru de acest fapt. Sunt bucuros ca m-am intors aici”, a declarat ambasadorul american. In timpul discursului sau, ambasadorul, care a fost insotit de sotie, le-a multumit militarilor romani printr-un citat din William Shakespeare: “Cine isi varsa sangele alaturi de mine, imi este frate”.
