Belarusul a decis ieri sa nu participe la un summit al Parteneriatului Estic ce reuneste UE si sase tari foste sovietice, a anuntat presedintia poloneza a UE, in timp ce Minskul este criticat vehement cu privire la nerespectarea drepturilor omului.
“Acest summit se deschide, din nefericire, fara ca toata lumea sa fie prezenta, lipseste delegatia belarusa”, a declarat la inceputul reuniunii la Varsovia premierul polonez Donald Tusk. Imaginile televizate de la reuniune au aratat scaunul gol al delegatiei belaruse.
Aceasta decizie pare o reactie la criticile lansate impotriva regimului belarus de oficialii europeni din cauza represiunii continue a opozitiei in tara.
Joi seara, Uniunea Europeana a inchis poarta oricarei forme de cooperare cu Belarusul in absenta eliberarii opozantilor politici – un preambul la acest summit – si a lasat sa planeze amenintarea unor noi sanctiuni impotriva regimului presedintelui Aleksandr Lukasenko.
Pe de alta pare, Minskul nu a apreciat nivelul de reprezentare care i-a fost acordat la summitul Parteneriatului Estic.
Lukasenko, vizat de interdictia de calatorie in UE, nu a fost invitat. Europenii l-au invitat pe ministrul sau de Externe, care a refuzat. Belarusul a vrut sa trimita doar un ambasador, dar pana la urma s-a retras.
Grecia ar putea emite obligatiuni cu maturitatea la 100 de ani
Grecia ia in calcul oferirea unor obligatiuni cu maturitatea peste 100 de ani in schimbul titlurilor cu scadenta pe termen scurt, pentru a evita falimentul, a declarat o sursa bancara apropiata statului elen.
Bancile BNP Paribas, Deutsche Bank si HSBC si banca de investitii Lazard ofera consultanta Greciei privind restructurarea datoriilor de stat.
O sursa a declarat ca guvernul elen se concentreaza pe variantele deja existente, fara alte amendamente.
Cu toate acestea, cererea ridicata pentru obligatiunile pe 100 de ani emise de Mexic ar putea creste interesul pentru o astfel de varianta, inclusiv in Grecia.
“Costurile de finantare ale Greciei vor fi oribile, dar este mai important ca printr-o astfel de masura poate fi evitat falimentul. Are legatura mai mult cu supravietuirea decat cu ce ar fi bine pe termen lung”, comenteaza un analist al RBS Singapore.
Pietele credit default swap plaseaza probabilitatea intrarii Greciei in default (incapacitate de plata) in urmatorii cinci ani la 94%.
Inainte de incheierea, in luna iulie, a celui de-al doilea acord de finantare externa a Greciei, de 109 miliarde euro, unii oficiali din zona euro au recomandat guvernului elen sa incerce sa preschimbe obligatiunile existente care vor ajunge la maturitate pe termen mediu si scurt in titluri cu scadenta de pana la 40 de ani.
Acordul din iulie prevede preschimbarea unor obligatiuni in valoare totala de 135 miliarde euro, reprezentand 90% din datoria de stat a Greciei care ajunge la scadenta pana in 2020, in titluri noi garantate de emitenti cu rating triplu A, precum Fondul European de Stabilitate Financiara si cu maturitati de pana la 30 de ani.
Potrivit acordului, aceasta schema ar fi redus principalul datoriei de stat a Greciei cu 21%, insa recent au aparut tot mai multe apeluri pentru cresterea acestei marje la circa 50%.
