Grecia a fost capabila sa intre in zona euro numai prin inselaciune, iar liderii din regiune au fost “prea politicosi” pentru a aplica sanctiunile adecvate, prin care ar fi putut fi evitata criza datoriilor, a declarat Otmar Issing, fost economist sef al Bancii Centrale Europene (BCE). “Cand am lucrat pentru BCE, am suferit de fiecare data cand statele nu au indeplinit criteriile. Grecia a trisat pentru a intra in zona euro si este dificil sa stim cum sa ne purtam cu trisorii”, a declarat Issing (75 de ani) intr-un interviu. Issing, care a venit in BCE cu un an inainte de crearea euro, in 1999, si a lucrat in institutie pana in 2006, a avertizat joi ca Grecia nu va putea, probabil, sa isi onoreze obligatiile financiare. Capacitatea tarii de a-si rambursa datoriile este indoielnica, chiar daca guvernul a aprobat un plan de accelerare a privatizarilor si noi masuri de reducere a cheltuielilor, pentru a primi o noua transa din planul de sustinere financiara de 110 miliarde de euro din partea UE si FMI, aprobat anul trecut. Issing atribuie “problemele critice” din zona euro absentei unor sanctiuni adecvate. El a aratat ca ar fi trebuit sa aiba loc o monitorizare si o evaluare mai buna, precum si mai multe sanctiuni, intrucat “criza nu era inevitabila”. Costul asigurarii datoriilor Greciei pentru default (incapacitate de plata) a atins un nou nivel record in aceasta saptamana, iar randamentul obligatiunilor pe termen de zece ani a urcat la cel mai ridicat nivel de la crearea euro, de peste 16%, fiind dublu fata de nivelul obtinut in momentul aprobarii ajutorului de 110 miliarde de dolari. Presedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a avertizat, recent, ca FMI ar putea sa nu aprobe Greciei a cincea transa de imprumut, intrucat statul elen nu are garantii de refinantare pe urmatoarele 12 luni.
Rusia si Statele Unite nu au reusit sa se inteleaga asupra garantiilor juridice privind scutul antiracheta
Rusia si Statele Unite nu au reusit sa redacteze documentele oficiale privind garantiile juridice legate de scutul antiracheta, desi au facut unele progrese in aceasta chestiune, a declarat, ieri, adjunctul ministrului rus de externe, Sergei Riabkov. Saptamana trecuta, presedintele Dmitri Medvedev a avertizat ca Rusia isi va construi propriul sistem de aparare daca NATO si Statele Unite nu vor ajunge la un acord cu Moscova privind cooperarea balistica defensiva din Europa. “Au fost facute progrese substantiale, dar ele nu au fost formalizate intr-un document scris”, a spus Riabkov, comentand pe marginea intalnirii de joi dintre presedintii Dmitri Medvedev si Barack Obama, desfasurata in timpul reuniunii G8 de la Deauville (Franta). Saptamana trecuta, presedintele Dmitri Medvedev a avertizat ca Rusia isi va construi propriul sistem de aparare daca NATO si Statele Unite nu vor ajunge la un acord cu Moscova privind cooperarea balistica defensiva din Europa. Potrivit spuselor lui Medvedev, daca elementele acestui scut vor fi instalate pe teritoriul ei, „acest lucru va impune accelerarea dezvoltarii potentialului nuclear” al Moscovei si „ne va arunca in epoca Razboiului Rece”. Medvedev si-a exprimat speranta ca nu a fost epuizata posibilitatea de a gasi cu Washington un model de colaborare in privinta scutului. In caz contrar, a spus seful statului rus, Rusia va „forta dezvoltarea potentialului ofensiv al mijloacelor sale nucleare”, ceea ce „Moscova nu isi doreste”. „Ar fi cel mai rau dintre scenarii, un scenariu care ne-ar arunca in epoca Razboiului Rece”, a adaugat Medvedev. „Am dori ca dezvoltarea apararii aeriene europene sa fie subordonata unor reguli clare. Cred ca toti inteleg ca scutul antiracheta constituie o modalitate de a bloca sau de a diminua posibilitatile strategice a multor tari”, a subliniat presedintele rus. Moscova a avertizat ca ar putea chiar sa se retraga din noul Tratat START. Rusia si NATO s-au inteles sa coopereze in problema scutului european antiracheta in timpul Consiliului NATO-Rusia desfasurat la Lisabona, in noiembrie 2010. NATO insista ca ar trebui sa existe doua sisteme independente care fac schimb de informatii, in timp ce Moscova este favorabila unui sistem comun. Oficialii de la Moscova se opun planurilor americane de a desfasura elemente ale scutului antiracheta in apropiere de granitele sale, afirmand ca acest lucru este o amenintare la adresa securitatii Rusiei. NATO si Statele Unite sustin insa ca scutul antiracheta ar urma sa apere tarile NATO in fata unui atac cu rachete din Coreea de Nord si Iran, iar proiectul nu va fi directionat impotriva Rusiei.
