Ministrii de Interne ai Frantei si Germaniei au transmis CE o scrisoare prin care se solicita amanarea aderarii Romaniei, dar si a Bulgariei, la Schengen, solicitarea fiind de asemenea adresata presedintiei belgiene a UE si Ungariei, care va prelua presedintia, au declarat surse europene. Sursele citate au declarat ca este vorba despre un demers franco-german adresat atat Comisiei Europene, cat si presedintiei belgiene in exercitiu a UE, precum si viitoarei presedintii ungare a Uniunii, al carei mandat va incepe la 1 ianuarie 2011. Solicitarea comuna a Frantei si Germaniei se bazeaza pe de-o parte pe neindeplinirea unora dintre obiectivele asumate in cadrul Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV), legate de coruptie, justitie si combaterea crimei organizate, desi scrisoarea precizeaza ca, in mod formal, nu ar trebui facute conexiuni intre aderarea la Schengen si MCV. Autorii demersului semnaleaza, de asemenea, existenta unor probleme legate de gestiunea frontierelor si de politica de azil, documentul mentionand ca “in contextul procesului de analiza a aderarii la Schengen ar trebui tinut cont de probleme legate de gestiunea frontierelor externe ale Spatiului Schengen si de politica de azil”, mai sustin sursele citate. Contactat, consilierul prezidential pentru afaceri europene, Leonard Orban, a confirmat existenta acestui demers fara a oferi insa detalii. Purtatorul de cuvant al comisarului european pentru Afaceri Interne Cecilia Malmstrom a declarat ca nu a fost primita nicio scrisoare si ca orice comentariu pe aceasta tema va fi facut dupa primirea unui document oficial.
Sase sute de manifestanti din Belarus, condamnati la inchisoare
Aproximativ 600 de opozanti care au manifestat duminica impotriva realegerii presedintelui belarus, Aleksandr Lukasenko, au fost condamnate la pedepse cu inchisoarea cuprinse intre cinci si 15 zile, a anuntat ieri comandantul politiei din Minsk. “Deciziile judiciare au fost luate impotriva a peste 580 de persoane care au participat la actiunea opozitiei la Minsk. In ansamblu, sunt pedepse cuprinse intre cinci si 15 zile de inchisoare”, a declarat Leonid Farmaghei. “Mai multe persoane au fost eliberate, inclusiv minorii si parintii a cel putin doi copii”, a continuat generalul Farmaghei. “Cetateni straini, inclusiv jurnalisti, au fost eliberati”, a continuat el. Presedintele Lukasenko a afirmat, luni seara, ca in urma manifestatiilor au fost detinuti 639 de opozanti, pe care i-a calificat drept “vandali” si le-a promis ca vor ajunge la inchisoare. “Nu puteam garanta ca dupa 15 zile vor iesi din inchisoare. Vom verifica implicarea fiecaruia in protestele masive. Avem suficiente fotografii si inregistrari video”, a declarat Aleksandre Lastovski, purtatorul de cuvant al politiei din Minsk. In cadrul anchetei privind “perturbarea masiva a ordinii publice”, opozantii risca pana la 15 ani de inchisoare, adauga oficialul citat. Presedintele belarus, Aleksandr Lukasenko, a respins criticile privind realegerea sa, catalogand drept “banditism” mitingul violent reprimat duminica seara.
Iulia Timosenko risca sa fie arestata din nou
In ajunul implinirii a 10 ani de la prima arestare a Iuliei Timosenko, retinere care a transformat-o intr-o Ioana D’Arc a Ucrainei, liderul opozitiei risca sa ajunga din nou dupa gratii. Saptamana trecuta, impotriva ei a fost deschis un dosar penal, politicianul fiind obligat sa semneze o declaratie ca nu va parasi orasul. Sustinatorii fostului premier cred ca Timosenko va fi din nou retinuta. Expertii sustin ca autoritatile comit o greseala, dar merg inainte de dragul victoriei impotriva opozitiei. La aproape un an de la alegeri, pozitia lui Timosenko s-a subrezit vizibil: multi oameni de afaceri au parasit-o, o serie de deputati ai factiunii BIUT au trecut de partea formatiunii de guvernamant, Partidul regiunilor. O situatie la care au contribuit si actiunile puterii. Anchetele angajate impotriva mai multor membri ai fostului cabinet au condus la deschiderea de urmariri penale, in special impotriva fostului sef al Ministerului de interne, Iuri Lutzenko. In prezent, sunt retinuti fostul director adjunct al companiei Naftogaz, Didenko, fostul sef al Vamii, Makarenko, iar recent a ajuns in spatele gratiilor fostul ministru al ecologiei si resurselor naturale, Georgi Filipciuk. Printre altele, el este acuzat de abuz in serviciu si de folosire necorespunzatoare a fondurilor obtinute din vanzarea de catre Ucraina a cotelor la emisiile de gaze cu efect de sera. Expertii sunt de parere ca, in contextul actual, arestarea lui Timosenko, indiferent de motivatie, ar fi o greseala politica. Politologul Mihail Pogrebitski estimeaza ca acest lucru ar antrena, la fel ca in 2001, un val de simpatie populara si de compasiune pentru Timosenko. Mai mult, arestarea ar putea conduce la o consolidare a pozitiei lui Timosenko, de lider al tuturor fortelor de opozitie. In plus, arestarea lui Timosenko pe fondul implinirii unui an de la victoria lui Ianukovici ar arata ca un act provocator.
