Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Cornel Constantin Ilie, a declarat că nu există nicio îndoială în privința autenticității coifului de la Coțofenești și a celor două brățări dacice recuperate din Olanda, potrivit Mediafax. Întrebat despre informațiile apărute în presa olandeză privind modul în care ar fi fost găsit coiful de la Coțofenești, directorul muzeului a precizat că nu poate confirma astfel de detalii, deoarece țin de ancheta autorităților.
„Astea sunt zvonuri pe care eu nu le pot confirma. Poate la un moment dat autoritățile, cei care s-au ocupat de caz, le vor putea confirma. Dar asta nu este treaba mea acum” este a spus Cornel Constantin Ilie.
El a subliniat că specialiștii muzeului au verificat coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice și nu există dubii privind autenticitatea acestora. „Ceea ce vă pot spune, că din punctul nostru de vedere, al profesioniștilor, noi nu avem în momentul de față absolut nicio îndoială că aceste obiecte sunt obiectele originale”, a explicat directorul MNIR.
Potrivit acestuia, artefactele au fost analizate în detaliu, inclusiv microscopic, și comparate cu datele existente anterior furtului.
„După ce au fost făcute inclusiv analize microscopice pe acest obiect, după ce au fost verificate absolut toate particularitățile acestui obiect, inclusiv partea de restaurare, nu avem nicio îndoială asupra autenticității”, a subliniat Constantin Ilie.
„Și vă dau doar un singur element care să vă convingă, că deja s-a mai vorbit despre obiecte ca fiind copii sau ce se mai vehiculează, este deja absurd. Acea bucată de obrăzar care s-a desprins atunci când a fost scos din vitrină, scăpat din mână, ce s-a întâmplat cu el, deci s-a desprins pe urma veche de restaurare. Dacă priviți și în vitrină, pentru că noi am făcut exact această operațiune, acea zonă care este restaurată se potrivește perfect cu zona care… deci se îmbină perfect. Dacă poate să-mi spună cineva că s-a replicat coiful din aur, dar au fost atât de maniaci, ca să zic așa, încât au restaurat și urma veche de restaurare a coifului, atunci dați-mi voie să am mari îndoieli că se putea întâmpla acest lucru. Deci, ca să fie foarte clar, din punctul nostru de vedere, după ce am văzut foarte clar și am analizat și am stabilit toate detaliile, toate elementele, acestea sunt obiectele originale și noi nu avem absolut nicio îndoială asupra autenticității”, a mai spus Cornel Constantin Ilie.
„Până pe 3 mai 2026, aceste piese excepționale, recuperate, vor putea fi admirate de publicul larg, la Muzeul Național de Istorie a României, în timpul programului de vizitare, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00”, a transmis instituția.
Coiful de la Coțofenești este considerat unul dintre cele mai spectaculoase artefacte din patrimoniul arheologic al României, o piesă cu valoare „arheologică, istorică și artistică excepțională”, potrivit muzeului.
Realizat din aur și datat în secolul al IV-lea î.Hr., coiful este decorat cu motive complexe, inclusiv o pereche de ochi apotropaici pe partea frontală și scene de sacrificiu pe obrăzare, părțile laterale ale coifului, care acoperă obrajii.
Specialiștii îl consideră un obiect unicat, asociat elitei getice, și o mărturie a legăturilor culturale dintre spațiul carpato-dunărean și lumea greacă sau scitică.
Descoperit în anii 1920 în județul Prahova, în satul Coțofenești al comunei Vărbilău, pe Valea Slănicului, coiful a devenit una dintre cele mai reprezentative piese ale tezaurului istoric al României.
