Preparatele tradiţionale de Paşte conţin multe grăsimi, precum și diverse ingrediente incompatibile din punct de vedere nutriţional, motiv pentru care sunt greu de digerat. Drobul, de exemplu, cade greu dacă este preparat cu orez. Asocierea dintre organele tocate, care au mult mai multă grăsime decât carnea, cu amidonoase (orezul) nu este sănătoasă.
De asemenea, stufatul de miel şi pasca sunt gustoase, dar și indigeste, ca urmare pot declanşa dureroase crize biliare şi pancreatite. Ca o regulă de bază, valabilă nu numai la masa de Paște, mestecaţi pe îndelete şi faceţi pauze de cel puţin o jumătate de oră între felurile de mâncare, pentru a evita eventualele suferinţe.
Şi ouăle pot provoca indigestii dacă mâncăm mai mult de două pe zi sau dacă le consumăm seara. Mai puţin periculoase sunt ouăle fierte moi. Cele de raţă trebuie însă fierte bine, pentru că pot fi contaminate cu salmonela.
Însă cumpătarea este regula numărul unu pentru masa de Paşte, încât trebuie considerate un fel de oaspete de vază al mesei sărbătorești. Preparatele grase consumate în cantităţi mari pot provoca crize biliare şi pancreatită, mai ales dacă sunt „stropite” şi cu alcool. Crizele de pancreatită sunt uneori atât de grave încât pot duce chiar la deces.
De subliniat că moderația devine mai mult decît obligatorie în cazul persoanelor care au probleme de sănătate.
Medicii recomandă ca la prânzul de Paşte să nu fie consumate, pe lângă produsele tradiţionale, şi alte alimente – cum sunt mititeii, covrigeii, alunele sau plăcintele, întrucât digestia va fi mult îngreunată. După o masă consistentă, este bine să fie consumată doar o felie- cel mult două de cozonac, acest desert putând fi mâncat în cantitate mai mare la micul dejun, cu lapte sau ceai.
Chiar dacă nu există probleme de sănătate, medicii recomandă și administrarea preventivă, imediat după masă, suplimente alimentare digestive pe bază de enzime de tipul trifermentului şi săruri biliare precum colebilul. Ele previn şi tratează indigestiile, balonarea şi crizele biliare. Este recomandată o tabletă, cel mult două, pentru că prea multe pot afecta mucoasa stomacului şi pe cea a pancreasului”, precizează dr. Radu Leon George. Un efect similar au şi ananasul crud, kiwi şi ghimbirul, pe care ar trebui să le mâncăm în timpul mesei. Ghimbirul taie şi senzaţia de greaţă.
Prudența este cu atît mai necesară în cazul persoanelor cu patologie hepatică (steatoză hepatică, hepatite de diferite etiologii, ciroză, litiază colecistică sau coledociană), sau digestivă (gastrită, ulcer gastric sau duodenal, pancreatite), dar și al persoanelor cu afecțiuni cronice – diabet zaharat, hipertensiune arterială, infarct miocardic sau AVC în istoric. În același timp, medicii avertizează că, în această perioadă, un risc mare pentru afecțiuni de sănătate îl prezintă copiii, vârstnicii și gravidele.
Rețineți și câteva recomandări simple a căror ignorare poate avea consecințe neplăcute:
* Ouăle fierte și pictate pentru Paște, care au stat la temperatura camerei timp de mai multe ore sau zile și care au avut rolul de decor nu se vor mânca.
* Ciorba de miel este considerată cel mai periculos aliment de pe masa de Paște, nutriționiștii considerând că este „grea și inutilă” din cauza ingredientului principal – capul de miel – care conține multe grăsimi, însă nu are calitățile cărnii de miel întrucât nu conține substanțe nutritive. Parctic, este un aliment gras, greu digerabil, iar consumat în cantități mari poate provoca indigestii.
* Băuturile acidulate nu se beau în timpul meselor, fiindcă vor dilua sucul gastric, iar mâncarea nu se va mai digera corespunzător.
* Dacă ieșiți la iarbă verde, nu uitați de alergiile de sezon
Mișcarea este mai mult decât recomandată în aceste zile în care există predispoziție spre excese alimentare. În același timp, în acest sezon există un risc crescut și pentru diversele tipuri de alergii dezvoltate mai ales de către copii.
Principalul factor declanșator al alergiilor sezoniere este polenul, dar și o serie de ierburi și buruieni, potrivit myhspediatrics.com, citat de Hotnews.
Simptomele cele mai comune ale alergiilor la copii includ nasul care curge, strănutul, congestia nazală și mâncărimea ochilor.
Din fericire, există multe remedii pentru a ține copiii în aer liber și a se bucura de vremea caldă. Unele tratamente comune pentru alergii includ antihistaminice și decongestionante nazale. Specialiștii recomandă însă să consultați întotdeauna medicul înainte de a administra copilului orice tratament, chiar dacă acesta se eliberează fără prescripție medicală.
