N. Dumitrescu
La nivel guvernamental, sunt puse în practică noi inițiative prin intermediul cărora se dorește ca românii să descopere frumusețile propriei țări, dar, mai ales, cât mai mulți turiști străini să viziteze România. Cel mai recent exemplu este paltforma multimedia ”România Atractivă”, lansată recent- parte a unei componente din Planul Național de Redresare și Reziliență – prin intermediul căreia turiștii pot descoperi noi destinaţii de călătorie în ţara noastră. Coordonat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, proiectul include 12 rute tematice – Ruta castelelor, a curiilor, a culelor, Traseul gastronomiei tradiționale românești, Ruta bisericilor fortificate, a bisericilor din lemn, a mănăstirilor din zona Moldovei, Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României, a castrelor romane, a cetăților, a Deltei Dunării, a satelor cu arhitectură tradițională – care străbat întreaga ţară, cu 275 de obiective de vizitat, materialele lor de prezentare, prin intermediul platformei multimedia ”România Atractivă”, fiind traduse în mai multe limbi străine, pentru acest program fiind dezvoltată, în premieră, și o bibliotecă digitală, disponibilă în mai multe limbi de circulaţie internaţională, în care este prezentată istoria fiecărui obiectiv cultural. De precizat că în trei dintre aceste rute este inclus și județul Prahova, cu tot atâtea obiective. Concret, în traseul gastronomiei tradiționale românești, Prahova este inclusă cu celebra cașcavea de Valea Doftanei. În fapt este vorba despre mândria localnicilor din această comună – cașcaveaua – devenită, oficial, produs tradițional pe piața românească, aceasta fiind omologată și înregistrată, încă din anul 2006, și la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), dând, totodată, și numele cunoscului Festival al cașcavelei de la Valea Doftanei. Dar, iată cum sună invitația pentru turiști ca să vină la Valea Doftanei, potrivit plarformei România Atractivă: ” Cașcaveaua din Prahova, Valea Doftanei – deliciu tradițional românesc. O roată galbenă și catifelată, cu un gust unic inconfundabil. Forma ei circulară simbolizează ritmurile anotimpurilor, trecerea timpului și mişcarea perpetuă a naturii. În aroma desăvârșită a cașcavelei s-au adunat minunățiile din Valea Doftanei, pajiștile sălbatice, florile de câmp, sufletul oamenilor și lemnul pădurilor care abundă aici. Pe lângă râul Doftana, în satele Teșila și Trăisteni, oamenii au știut să păstreze amintirile strămoșilor lor și în cultura gastronomică. Ea povestește despre ape limpezi cu păstrăvi argintii, păduri seculare pline de ciuperci sau diferite și delicioase produse din brânză. Fie că mergi într-o vizită la o stână și descoperi cel mai bun bulz asortat cu panorame unice, oprești la păstrăvărie sau iei prânzul la Mama Lili, vei descoperi că locurile și oamenii te vor cuceri. Și nu vei avea încotro decât să revii cu poftă de viață și experiențe culinare în aer tare și bun de munte”. De asemenea, comuna prahoveană Drajna apare inclusă în alte două rute, respectiv Ruta castrelor romane și Ruta satelor cu arhitectură tradiţională, descrierile obiectivelor având același scop al determinării turiștilor să le vadă cu propriii ochi:”La Drajna de Sus s-a scris o filă interesantă a istoriei antice, datorită prezenței aici, între anii 101 și 117/118 d.Hr., a uneia dintre cele mai importante baze militare romane din Muntenia. Bine poziționat strategic, castrul roman a avut un rol semnificativ în protejarea și controlul principalului drum, care lega Dunărea Inferioară de sud-estul Transilvaniei, prin pasul de la Tabla Buții. Una dintre cele mai impresionante descoperiri arheologice de la Drajna de Sus este clădirea monumentală, ridicată din piatră și cărămidă, care avea sistem de încălzire centrală de tip hipocaust. Aceasta a îndeplinit probabil funcția de locuință a comandantului garnizoanei, cunoscută sub numele de praetorium. Merită să vizitezi acest edificiu cu adevărat spectaculos! Vei fi fascinat de măiestria arhitecților și constructorilor din acele timpuri! De asemenea, la Drajna, ai ocazia să cunoști arhitectura tradițională de pe Valea Teleajenului, pe teritoriul comunei aflându-se câteva case monument istoric, datând de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea. Casele de aici sunt clădite din lemn de stejar sau brad, pe fundație de piatră, adevărate lecții de arhitectură și armonie estetică, gospodăriile tradiționale, cu modele, șabloane și detalii gravate în lemn, amintind de bogăția meșteșugului local de altădată. O clădire tradițională din Drajna este și Moara de apă, care a devenit celebră prin apariția în decorurile filmelor românești „Haiducii lui Șapte Cai” și „Întoarcerea Vlașinilor”.
