Florin Tănăsescu

Fiindcă orice lider de partid trebuie să poarte un nume, i s-a spus Tanţa. Deci, nicio legătură cu vreo gospodină, vecină sau nume de aspirină.
Pentru că toate grupările aflate-n joc de glezne pentru marea finală din 9 iunie au şefi diferiţi, dar cu-aceleaşi apucături, îi numim generic Tanţa.
În contextul în care unii dintre votanţi vor întreba „De ce nu Tanţa Unu, Tanţa Doi”- să numere cine-o vrea pân’ la cât o vrea!- răspunsul e: „Pentru că una-i Tanţa, speranţa neamului ăsta. D-aia. Nu Veta, care i-a stricat nu ştim cui chiuveta…
Ce face Tanţa, în particular, e treaba ei. Că nu ne legăm de viaţa de familie. Deşi o mai fac câte unii.
În general, însă, trage sforile…
Cocoana a demarat transhumanța din Constanţa, spun surse credibile – televiziunile – spre munte. Să ne refacă nouă viaţa. Asta o zic stâlpii.
Scuzaţi, afişele pe care stau lipiţi fie Tanţa, fie subordonaţii ei. Sau toţi.
Sens în care taraful de lăutari care acompaniază ascensiunea unor dobitoace – unora am zis, că mai sunt şi oameni în cârd – va fredona „Pleacă Tanţa din Constanţa/Pleacă şi redă speranţa…”.
Naţiei, veţi crede. Ceea ce nu-i rău. Că-i bine să aibă omul o iluzie, acolo!
Veta rămâne pe loc, să repare chiuveta. Dacă interesează pe cineva aspectul ăsta.
În drumul lor, Tanţa şi gaşca întâlnesc multe obstacole.
Lupi, uneori. Urşi, câteodată. Sau, şi mai naşpa, oameni care le spun:”Bă, nu vă e ruşine? Iar candidaţi?”.
Dar nu cedează ei aşa uşor. Cât despre ruşine, acest cuvânt nu intră-n dicţionarul politic, deci n-au!
Ceata lui Piţigoi-Tănţoi trece mândră prin zăvoi. În caz că-l latră vreun câine pe unul, ţipă doi. Sau trei! Sau toţi! Că oameni sunt, deşi…
Deşi, cam asta e ideea cu gaşca care-a plecat în transhumanţă electorală din Constanţa.
Numele Tanţa e valabil, cum spuneam, pentru orice şef de partid, indiferent de orientare, sex sau…
„Sau religie”, probabil vor adăuga votanţii evlavioşi.
Le dăm o veste nasoală: N-are niciun Dumnezeu!
Doar interese!