Episcopi germani, belgieni, francezi şi luxemburghezi s-au declarat îngrijoraţi în legătură cu ascensiunea populismului în Europa şi au exprimat temeri cu privire la posibila dispariţie a Uniunii Europene, cu două luni înainte de alegerile din 9 iunie, informează AFP, preluată de Agerpres.
Într-o scrisoare pastorală intitulată „Un suflu nou pentru Europa”, oamenii Bisericii din cele patru ţări au îndemnat la o „reînnoire a construcţiei europene (…) care să pună solidaritatea şi omul în centrul acestui proiect”, a anunţat dioceza de la Metz, estul Franţei, într-un comunicat. „Oare Uniunea Europeană nu se confruntă cu riscul de a dispărea dacă nu îşi va regăsi raţiunea de a fi?”, se întreabă episcopii semnatari, pentru care „pacea şi solidaritatea în diversitate” constituie cheia. Ei constată că UE ar putea fi considerată de europeni drept „o cămaşă de forţă normativă, condusă de tehnocraţi fără suflet, însărcinaţi să pună în aplicare principii susceptibile să permită traiul împreună, însă fără a se preocupa de adevăratele probleme ale cetăţenilor”.
„Ceea ce paralizează astăzi traiul comun european este temerea că naţiunile ar pierde controlul asupra propriului destin. O temere ce provoacă retragere în sine şi tensiuni cu alţii”, notează ei în scrisoarea consultată de AFP.
Referindu-se, în afară de această „criză naţionalistă”, şi la „criza economică”, episcopii semnatari remarcă faptul că „pauperizarea unor regiuni şi şomajul ce a lovit populaţiile au săpat prăpăstii între noi”, criticând „modelul liberal şi de liber schimb, care a prevalat la decidenţii Uniunii Europene” şi care „a provocat multe pagube sociale şi teritoriale”.
„Aceste incertitudini generează populismul, care este de asemenea consecinţa crizei economice şi care critică proiectul european”, au subliniat ei.
Îndemnând la readucerea umanităţii în Europa, episcopii au respins de asemenea ideea unui „club al bogaţilor”, pledând mai degrabă pentru „o comunitate care pune fiinţa umană (…) în centrul intereselor comune”. Ei au îndemnat de asemenea „să se creadă puternic în viitorul Europei”, care „a fost un teren de luptă pentru triumful binelui şi care va triumfa dacă ne vom simţi interesaţi de instituţiile pe care vrem să i le dăm şi de angajamentele pe care noi suntem dispuşi să le luăm”.
