Există anumite semne care pot indica o posibilă lipsă de magneziu în organism. Acestea includ:
* Crampe musculare: crampele musculare neobișnuite, în special în zona gambelor, pot fi un semn al deficitului de magneziu;
* Oboseală și slăbiciune: lipsa de energie și oboseala persistentă pot fi asociate cu un nivel scăzut de magneziu în organism;
* Tulburări ale somnului: dificultatea de a adormi sau somnul de calitate scăzută pot fi un rezultat al lipsei de magneziu;
* Irascibilitate și anxietate: nivelurile scăzute de magneziu pot afecta starea de spirit, provocând irascibilitate, anxietate sau chiar depresie;
* Tulburări digestive: problemele digestive, cum ar fi greața, vărsăturile, durerea abdominală și diareea, pot fi semne ale unei deficiențe de magneziu;
* Tulburări ale ritmului cardiac: palpitațiile sau alte tulburări ale ritmului cardiac pot fi provocate de nivelul scăzut de magneziu.
Analize necesare pentru a afla dacă există sau nu deficit
În cazul în care suspectezi că ai lipsă de magneziu, este recomandat să mergi medic pentru evaluare și diagnostic. Pentru a măsura nivelurile de magneziu sunt necesare analize de sânge specifice și, în funcție de rezultate, medicul poate recomanda suplimente de magneziu sau modificări ale dietei pentru a corecta carența.
Medicul poate recomanda efectuarea testului pentru dozarea concentrației de magneziu seric în cazul: Persoanelor cu simptome sau semne sugestive de deficit de magneziu, cum ar fi crampe musculare, oboseală inexplicabilă, tulburări de somn, irascibilitate sau probleme digestive; Persoanelor care prezintă factori de risc pentru deficiența de magneziu, cum ar fi consumul excesiv de alcool, diabetul, bolile renale sau gastrointestinale; Persoanelor care iau medicamente care pot afecta absorbția sau excreția de magneziu, cum ar fi diureticele sau medicamentele pentru controlul acidității gastrice.
Dacă rezultatele scot la iveală că ai lipsă de magneziu, încearcă să mănânci mai multe alimente care conțin acest mineral, cum ar fi: Semințe de dovleac: 46% din DZR într-un sfert de cană (16 grame), spanac fiert: 39% din DZR într-o ceașcă (180 grame),ciocolată neagră (70-85% cacao): 33% din DZR în 100 grame, fasole neagră: 30% din DZR într-o ceașcă (172 grame),quinoa gătită: 33% din DZR într-o ceașcă (185 grame),halibut: 27% din DZR în 100 grame, migdale: 25% din DZR într-un sfert de cană (24 grame),caju: 25% din DZR într-un sfert de cană (30 de grame), macrou: 19% din DZR în 100 de grame, avocado: 15% din DZR într-un avocado mediu (200 grame),s omon: 9% din DZR în 100 grame.
Tipuri de suplimente de magneziu
Suplimentele pot fi și ele o bună opțiune și se găsesc sub mai multe forme. Există cercetări, cum ar fi aceasta, care arată că unele pot fi asimilate mai ușor în organism decât altele. Sunt și studii care nu au găsit nicio diferență între diferitele formule în care se găsește magneziul.
Iată câteva exemple de suplimente de magneziu care par a fi mai ușor de asimilat:Clorură de magneziu; Glicinat de magneziu; Citrat de magneziu; Lactat de magneziu; Aspartat de magneziu; Malat de magneziu; Taurat de magneziu.
Cu toate acestea, sunt și alți factori care pot influența absorbția de magneziu, cum ar fi genetica și existența unui deficit.
Suplimentele de magneziu sunt, în general, bine tolerate, dar este posibil să nu fie sigure pentru persoanele care iau anumite diuretice, medicamente pentru inimă sau antibiotice. Majoritatea persoanelor care iau suplimente de magneziu nu prezintă efecte secundare, dar pot apărea probleme legate de digestie, cum ar fi diaree, greață și vărsături – în special în cazul dozelor mari.
Specialiștii recomandă celor care doresc să ia suplimente de magneziu să efectueze și teste pentru calciu, fosfor și potasiu. Acest lucru este important deoarece magneziul poate interacționa cu alte minerale din organism și poate influența nivelurile acestora. Un consum excesiv de magneziu poate duce la dezechilibre în nivelurile de calciu, fosfor și potasiu, care pot afecta funcționarea normală a organismului și pot cauza diverse probleme de sănătate.
