Noul șef al Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, aflat în funcție din noiembrie 2023, avertizează că Armata României nu are legea necesară pentru a pregăti populația să facă față în cazul extinderii războiului din Ucraina și nici pentru a acționa proporțional cu pericolele militare existente, potrivit Hotnes.El s-a declarat „mai mult decât convins că politica președintelui Putin va escalada în perioada imediat următoare”. „Da, populația României, la fel ca întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți”, a spus șeful Armatei, la Europa Liberă. Premierul Marcel Ciolacu a reacționat, întrebat despre aceste declarații, spunând că „România nu are niciun risc să fie angajată în vreun război”.
Întrebat, într-un interviu la Europa Liberă, dacă este cazul ca populația civilă din România să se pregătească pentru un eventual conflict cu Rusia, Statului Major al Apărării a spus că Federația Rusă a devenit o problemă pentru ordinea mondială, pentru democrație, fiind „un război al Rusiei cu lumea democrată”.
„Este un moment T0, în care toate națiunile europene trebuie să se gândească la pregătirea populației”, a mai spus acesta, adăugînd că “este necesară adoptarea rapidă a unei legi care să permită învățarea voluntară a bărbaților și femeilor de până în 35 de ani să tragă cu arma sau să-și facă o decontaminare, subliniind că renunțarea la obligativitatea serviciului militar „a adus un deficit nu doar pentru România, ci pentru toate țările din NATO. (…) Trebuie să discutăm de o politică de pregătire a populației și aici pot să menționez că Ministerul Apărării Naționale are un proiect de lege, proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, în care de ani – zic, destul de buni – încercăm să schimbăm acest sistem un pic. (…)
Printre altele, ne dorim să introducem un serviciu militar în termen, voluntar. Adică vizăm segmentul de vârstă între 18 și 35 de ani, indiferent de sex, naționalitate, credințe religioase, tineri care doresc să îmbrace haina militară. Să plătim acest serviciu și să îi pregătim după principiile de bază de ducere a războiului. (…) Vă dau exemplul Suediei. Au chestionat 40.000 de tineri și s-au înscris în acest program 8.000 de tineri. Un sistem similar trebuie să adopte și România. Să ne adresăm celor care doresc să învețe să tragă cu arma, să orienteze într-un mediu dificil, să supraviețuiască într-un mediu dificil, să știe să se protejeze împotriva armelor chimice, să-și facă o decontaminare personală. Sunt foarte multe lucruri care pot fi învățate și achiesate de doritori”. Referindu-se la proiectul de lege depus în Parlament, șeful Armatei a spus că el crede că acesta „va fi luat în discuție cu prioritate după ce se trece de acest val de alegeri consecutive”: „Eu mi-aș dori să se întâmple anul acesta, dar sunt puțin îngrijorat”. Potrivit generalului Gheorghiță Vlad, în Armata României există în jur de 80.000 de militari profesioniști, față de în jur de 120.000, cât ar fi necesar. 6.000 de angajați au părăsit Ministerul Apărării numai în 2023. El a spus că baza de rezerviști a rămas la nivelul anului 2007, ceea ce înseamnă că este vorba despre oameni de 48-50 de ani.
