Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat României, Sloveniei şi Slovaciei pentru netranspunerea corectă a Directivei privind dreptul de a fi asistat de un avocat şi dreptul de a comunica după arestare, potrivit Agerpres. Această directivă (Directiva 2013/48/UE) urmăreşte să asigure accesul la un avocat încă din primele etape ale procedurilor pentru persoanele care fac obiectul unui mandat european de arestare (MEA), precum şi pentru persoanele suspectate şi acuzate în cadrul procedurilor penale. De asemenea, aceasta asigură că persoanele private de libertate pot informa şi comunica cu persoane terţe, cum ar fi angajatorul sau membrii de familie, precum şi cu autorităţile consulare.
România nu a transpus în mod corect excepţiile de la dreptul ca o persoană terţă să fie informată cu privire la privarea de libertate şi condiţiile legale în care o persoană suspectată sau acuzată poate alege să nu îşi exercite dreptul de a fi asistată de un avocat, conform site-ului Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Atât Slovenia, cât şi Slovacia prevăd excepţii de la dreptul de a fi asistat de un avocat, care nu sunt permise în temeiul directivei. În plus, normele din legea slovacă nu respectă cerinţele directivei referitoare la domeniul său de aplicare în ceea ce priveşte primele etape ale investigaţiilor (poliţieneşti).
În iunie 2023, Comisia a trimis acestor trei state membre o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le insistent să transpună corect directiva. După examinarea răspunsurilor, Comisia a stabilit că, în continuare, transpunerea nu a fost satisfăcătoare. România, Slovenia şi Slovacia au la dispoziţie două luni pentru a răspunde preocupărilor exprimate de Comisie. În cazul unui răspuns nesatisfăcător, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare şi domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislaţiei UE, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.