• Conf. univ. Mihai Apostolache explică avantajele asocierilor dintre localităţi
V. Stoica
În ultima perioadă, în special după ce au fost date publicității rezultatele parțiale ale recensământului populației, derulat anul trecut, s-a adus în discuție în spațiul public necesitatea reducerii numărului localităților, prin comasarea celor cu populație scăzută și cu venituri extrem de reduse. Multe dintre aceste localități au, implicit, și încasări din taxe și impozite locale diminuate și supraviețuiesc, din punct de vedere administrativ și economic, exclusiv din fonduri primite de la Guvernul României, prin intermediul consiliilor județene care redistribuie fondurile.
Mihai Apostolache, conferențiar universitar la UPG Ploiești, prezintă soluția alternativă la reducerea, prin comasare, a localităților: stimularea asocierii unităților administrativ-teritoriale.
Nu este o idee nouă, însă nu toate UAT-urile, sau, mai bine spus, reprezentanții acestora, se folosesc de posibilitatea asocierilor între localități, deși au mai multe pârghii pentru a face rost de bani în folosul comunităților locale. ”Declinul demografic, starea precară a infrastructurii, economia locală slab dezvoltată sunt trăsături ale multor comunități locale atât din țară, cât și din județul Prahova. Prin asociere, localitățile pun laolaltă experiența administrativă, resursele materiale, financiare și umane, își împart costurile administrative, concep proiecte comune de care pot beneficia locuitorii din mai multe localități, pot dezvolta infrastructura de bază absolut necesară atât pentru cetățean, cât și pentru mediul antreprenorial, pot atrage resurse financiare importante de la nivel național sau european”, spune Mihai Apostolache.
”O formă de cooperare care a cunoscut o dezvoltare este reprezentată de Grupul de Acțiune Locală, structură asociativă care se constituie în mediul rural și reunește atât entități publice, cât și private. Prin intermediul acestei structuri de parteneriat public-privat și pe baza strategiei de dezvoltare locală, decidentul european urmărește să crească gradul de colaborare la nivel teritorial și să permită dezvoltarea atât a mediului public, cât și a celui privat, reprezentat de organizații antreprenoriale sau neguvernamentale”, arată conf.univ. Mihai Apostolache.
Pe de altă parte, mai există și asociațiile de dezvoltare intercomunitară. ”Asociațiile de dezvoltare intercomunitară implică asocierea doar a unităților administrativ-teritoriale (…) pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional sau pot urmări să furnizeze în comun anumite servicii publice. De exemplu, localitățile din sudul județului Prahova, care formează un bazin legumicol important, se pot asocia într-o asociație de dezvoltare intercomunitară pentru realizarea unui depozit pentru legume și fructe și pentru inițierea și a altor proiecte comune pentru punerea în valoare a specificului zonei”, precizează Apostolache, care atrage atenția și că ”multe unități administrativ-teritoriale se caracterizează printr-o capacitate administrativă redusă, prin imposibilitatea de a acoperi cheltuielile de funcționare, fără să mai aducem în discuție nevoia de resurse pentru investiții, pentru dezvoltare, pentru că potențialul local este limitat sau, în multe situații, nevalorificat corespunzător de autoritățile locale alese. Autoritățile locale din aceste unități administrativ-teritoriale nu s-au preocupat să caute surse alternative de finanțare, să fie inovative, ci s-au axat pe impunerea de impozite, pe majorarea și colectarea acestora sau pe obținerea de alocări de la nivel județean sau național, crescând dependența colectivităților locale pe care le reprezintă de autoritățile județene sau naționale”.
Important de precizat și că, așa cum menționează și Mihai Apostolache, structurile asociative formate din mai multe unități administrativ-teritoriale ”au prioritate în cadrul mecanismului de absorbție a fondurilor europene, dau posibilitatea autorităților administrației locale din fiecare unitate administrativ-teritorială care s-a asociat să își păstreze autonomia locală, și, în măsura în care aduc în fruntea asociației personal calificat, au șanse crescute pentru inițierea, obținerea finanțării și derularea cu succes a unor proiecte de dezvoltare zonală”.
Sunt informații prețioase pentru administratorii localităților, pentru primarii care au fost aleși să-și dezvolte comunitățile locale, să le crească astfel încât să nu existe în continuare un exod al populației către ale zone ale județului sau ale țării mult mai bine administrate și unde interesul public primează cu adevărat.
