* Un elev din doi este victima actelor de ameninţare
* Numărul sesizărilor a crescut cu o treime într-un an
În România, un elev din doi este victima actelor de ameninţare, de umilire sau de violenţă fizică, iar patru copii din cinci asistă la situaţii de bullying, transmite Organizaţia „Salvaţi Copiii” România, potrivit Agerpres.
Conform datelor oficiale invocate de organizaţie, în sistemul de educaţie a fost înregistrată o creştere cu aproape o treime a situaţiilor de bullying sesizate, în anul şcolar 2021-2022, prin comparaţie cu anul şcolar anterior (10.971 de situaţii de bullying constatate, faţă de 7.715). „În realitate însă, fenomenul este mult mai grav: analiza recentă a Organizaţiei Salvaţi Copiii (finalul anului 2022) arată că bullying-ul în şcoală ori în clasă şi perpetuarea lui în mediul online afectează emoţional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situaţiilor de violenţă fizică şi de ameninţare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (82%) sau recunosc că au comis ei înşişi astfel de fapte (27%)”, se arată în comunicatul organizaţiei.
Conform aceleiaşi surse, faptele de bullying se petrec „pe fondul lipsei de interes” din partea sistemului de educaţie de a elabora o strategie şi un plan de acţiune de prevenire şi combatere a bullying-ului şi cyberbullying-ului, pornind de la reglementările legale în vigoare. Astfel, „în fiecare şcoală/liceu trebuie înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying” din care vor face parte directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor şi reprezentanţi ai părinţilor, menţionează organizaţia. Rolul acestui grup este de a preveni, de a identifica şi soluţiona situaţii de bullying între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.
„În şcolile în care există grup de acţiune anti-bullying şi este funcţional se observă o îmbunătăţire a climatului educaţional, care se traduce într-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinţii, astfel elevii primesc acelaşi mesaj la şcoală şi acasă. Se simt sprijiniţi pentru a deveni mai toleranţi şi se îndreaptă cu mai mare încredere către adulţi atunci când întâmpină situaţii dificile”, menţionează Salvaţi Copiii.
Organizaţia solicită Ministerului Educaţiei să evalueze stadiul implementării Normelor metodologice privind constituirea grupurilor de acţiune anti-bullying şi elaborarea unei strategii naţionale de respectare a dispoziţiilor legale. „Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulţilor şi continuă în absenţa unor măsuri specifice de intervenţie. Aşadar, bullying-ul are consecinţe pentru toată lumea – chiar şi pentru aceia care, iniţial, nu par implicaţi. Bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenţei fizice, dar se poate manifesta şi mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană şi, prin urmare, poate fi dificil de identificat”, transmite organizaţia.
