Florin Tănăsescu

Era forfotă – înghesuială mare. Şi fiecare om avea bagaje. Bagaje-povară!
Toţi aşteptau…
„Mişcarea apei…”, ar zice credincioşii. Adică o minune, ca pe vremea lui Iisus, la „Scăldătoarea Oilor”.
Numai că pasagerii nu plecau nicăieri. Ei aşteptau mişcarea şinei. Sau glasul impiegatului de nemişcare: „Atenţie, soseşte trenul-Gargară!”.
În aşteptarea garniturii, în preajma gării s-a înjghebat o localitate. Apoi, investitorii străini au ridicat farmacii, case de pariuri şi de amanet.
Şi „pentru că toate trebuiau să poarte un nume, un singur nume”, localitatea-gară a fost numită România.
Din când în când, unii, obosiţi de aşteptare, puneau urechea pe şina de cale ferată. „Dacă se-aude şina vibrând? Dacă dau eu vestea cea mare, cum ziceau marinarii pe vremuri, «Pământ»!?”
Cert era că nimic nu se mişca. Doar pe uşile de la casele de pariuri, de amanet şi de la farmacii era forfotă mare.
Un călător-stătător (aşa se numeau locuitorii acelei ţări) povestea unui tânăr visător: „De 30 de ani încoace, din patru-n patru ani, vine trenul. Ies domni la ferestre, ne fac cu mâna şi ne promit… Tot ce spun ei începe cu «Vom»”: «Vom face autostrăzi!». «Vom creşte nivelul de trai!»”.
O femeie-stătătoare din gară povestea o minune.
„Eu am avut noroc în campania electorală a trenului – Gargară de-o sticlă de ulei şi o pungă cu zahăr. Uleiul l-a prins băiatul meu. Joacă-n echipa de baschet a liceului şi-a prins sticla din zbor. Zahărul l-am strâns cu mătura şi l-am pus pe făraş. Apoi, pe colivă”.
Cam aşa a trecut şi trece timpul în gara cu milioane de oameni călători-stătători. Aşteptând trenul-Gargară.
În ţara-gară se oficiau şi liturghii.
Preoţii se rugau pentru sănătatea enoriaşilor şi-a mecanicului: „Dă-i, Doamne, răbdare acestui popor-stătător şi mecanicului pilot-automat al locomotivei! Că numai cu răbdarea trec şi oamenii peste vremuri şi trenul-Gargară marea.
Şi azi e înghesuială. Şi azi, oamenii din ţara-gară duc în spate bagaje-povară.
Unii, mai credincioşi, aşteaptă mişcarea apei de la Scăldătoarea Oilor.
Alţii – atei sau nu – mişcarea şinei.
Poate prind un kil de ulei…