„A plouat patru ani, unsprezece luni şi două zile. Au fost perioade în care picura numai şi toată lumea îşi îmbrăca hainele de sărbătoare şi lua un aer de convalescenţă pentru a sărbători înseninarea, însă foarte curând se obişnuiră să nu mai vadă în aceste pauze decât semnele unei nemiloase recrudescenţe.”
(Un veac de singurătate, Gabriel Garcia Marquez)
