Florin Tănăsescu
Ea, 30 de ani. El, 31 şi ceva. S-au văzut, s-au plăcut. Dragoste la prima vedere, ce s-o mai lălăim. Dar, ca să păstrăm adevărul istoric, amintim că el a zărit-o primul. Şi i-a zis: „Te văzui la lumânare, sictirită tare!”.
„Io te-am văzut sărind pârleazul la vecina. E văduvă. Ce cătai la ea?”.
Stânjenit, amorezatul a recunoscut: „Căutam ceva vreji de fasole. Se-anunţă o iarnă naşpa. Ger, fată! Nopţi cu cerul sticlă. Îi bag în godin.
Părea băiat bun. Gospodar, căutător de ghebe, vreji de fasole, măceşe…
Om strângător, ca mai toţi oamenii acestui popor! Fata, cum e mare parte din ţara asta. Dezamăgită!
Love-story-ul continuă.
Flăcăul a insistat: „<<Angel radios, când te-am văzut întâiaşi dată pentru prima oară, mi-am pierdut uzul raţiunii>>. Să moară capra vecinei!”.
Ea, Angela radioasă, i-a dat replica: „N-o mai are. A amanetat-o să-şi plătească nu’ş ce impozit. În rest, ce să-ţi povestesc?!? Mulţi şi-au pierdut raţiunea în ţara asta”.
Na, belea! La o asemenea afirmaţie, bietul român nu se-aştepta.
– Angelo radioaso, am şi-o Dacie 1.100, şi televizor pe lămpi. Opera!
– Uauuu! a strigat ea. Ai şi maşină, ai şi lampă. Luminează sau filează?
El, răbdător, cum sunt toţi oamenii acestui popor, i-a explicat cu subiect şi predicat: „Lampa merge cu gaz. În Dacie am domiciliul. Aveam cândva o garsonieră, da mi-a confiscat-o banca. Nu mi-am plătit factura la lumină”.
Aceste condiţii fiind întrunite, sictiriţi de ce se întâmplă de trei decenii în ţara asta, s-au prezentat în faţa ofiţerului de securitate.
Ăla i-a-ntrebat:
„De bună voie şi siliţi de împrejurările create chiar de voi, vreţi să faceţi casă amândoi?”
– Da!
” Tot de bună voie, promiteţi să denunţaţi dacă vecina aia şi-a recuperat capra? Şi dacă e vie?”
– Evident!
Aşa au făcut şi fac casă bună el, Poporul, şi ea – Revoluţia din ’89.
Ţară, te văzui la lumânare, resemnată tare!
