În urmă cu 10 luni, rezultatele unor studii clinice efectuate pe scară largă păreau aproape prea bune ca să fie adevărate: două vaccinuri ARN mesager reduceau numărul cazurilor simptomatice de COVID-19 cu peste 90% pentru aproape fiecare grupă de vârstă, potrivit Hotnews.
Însă în timp au început să fie observate diferenţe subtile între vaccinul anti-Covid dezvoltat de Pfizer/BioNTech și cel al Moderna în rândul unor grupuri de pacienţi.
Un studiu restrâns realizat în Statele Unite a descoperit că numărul anticorpilor generat de vaccinul Pfizer scade în timp în cazul vârstnicilor.
O altă cercetare mai amplă din Belgia arată că vaccinul anti-Covid al Moderna ar putea genera mai mulţi anticorpi decât cel al Pfizer.
Însă deocamdată nu este clar ce înseamnă toate aceste lucruri în lumea reală.
Cu miliarde de doze ale unor vaccinuri anti-Covid administrate în întreaga lume, cercetătorii încearcă să înţeleagă nuanţele subtile legate de durata protecţiei oferite de acestea și cum aceasta diferă de la o persoană la alta.
Obţinerea unui răspuns la aceste întrebări va reprezenta un pas crucial pentru a stabili ce persoane vor avea nevoie de o a treia doză, mai ales în cazul persoanelor în vârstă sau imunocompromise.
Varianta Delta mai infecţioasă a coronavirusului, a cărei răspândire a coincis cu o ușoară scădere a eficacităţii vaccinurilor, a ridicat mizele și a determinat mai multe guverne din întreaga lume să anunţe că vor începe administrarea „suprarapelului”.
O bună parte a discuţiilor privind necesitatea acestuia se învârt în jurul nivelului de anticorpi care joacă un rol important în lupta sistemului imunitar cu coronavirusul.
O teorie despre vaccinul anti-Covid al Moderna afirmă că acesta creează mai mulţi anticorpi deoarece folosește un dozaj mai mare și că este administrat la un interval mai mare cu o săptămână decât cel al Pfizer.
Însă anticorpii sunt doar o componentă a imunităţii și nu este clar dacă este cea mai importantă, mai ales pe termen lung.
„Cunoaștem nivelul de anticorpi necesar pentru a ne proteja de Covid? Răspunsul pe scurt este că nu știm asta”, a declarat vinerea trecută Paul Burton, director medical al Moderna.
Însă datele dintr-un studiu realizat de companie privind eficacitatea vaccinului său anti-Covid arată că administrarea unei a treia doze la 6 luni după a doua crește numărul de anticorpi „cu mult în zona de confort”, înapoi la nivelurile văzute înainte de apariţia variantelor.
Pe lângă anticorpi, vaccinurile anti-Covid declanșează de asemenea ceea ce în esenţă este o memorie pe termen lung a sistemului nostru imunitar.
Acea memorie pare să crească și să devină mai bună în timp în ceea ce privește producerea de anticorpi împotriva variantelor.
Această protecţie mai de durată, care include celulele T și celule de memorie B, este mai greu de măsurat în laborator decât anticorpii. Însă se crede că ea joacă un rol important în prevenirea formelor grave ale COVID-10 și a spitalizării.
Dificultatea măsurării acestei memorii imunitare este și unul din motivele pentru care majoritatea studiilor privind eficacitatea vaccinurilor s-au concentrat pe numărul de anticorpi, aceștia permiţând identificarea unui patogen pentru a fi atacat de restul sistemului imunitar.
Un alt studiu restrâns din SUA a examinat un grup de rezidenţi și angajaţi ai unui cămin de bătrâni care s-au vaccinat cu cele două doze ale vaccinului Pfizer.
Studiul a descoperit că nivelul de anticorpi a scăzut în timp pentru ambele categorii. Însă cei 120 de rezidenţi ai căminului, a căror vârstă mediană a fost de 76 de ani, au avut la început un nivel mult mai scăzut al anticorpilor comparativ cu angajaţii mai tineri.
După câteva luni „ei au ajuns într-o situaţie și mai dificilă”, afirmă David Canaday, un medic specializat în boli infecţioase și profesor la Case Western Reserve University din Cleveland. Canaday este autorul principal al studiului care a fost publicat la sfârșitul lunii august.
La două săptămâni după inoculare, numărul anticorpilor scăzuse sub nivelul de detecţie de 16% în rândul rezidenţilor azilului care nu au avut Covid înainte de a fi vaccinaţi. La 6 luni după vaccinare, 70% din rezidenţi au avut niveluri extrem de scăzute de anticorpi.
Spre comparaţie, doar o mică parte a îngrijitorilor cu vârsta de sub 64 de ani au prezentat niveluri scăzute ale anticorpilor la jumătate de an după vaccinare.
„Cu siguranţă protecţia va scădea ceva dat fiind aceste niveluri de pierdere a anticorpilor”, afirmă Canaday.
Însă este puţin probabil ca acest lucru să însemne că protecţia va fi zero.
Un al doilea studiu a comparat nivelurile de anticorpi a 167 de angajaţi sanitari ai clinicilor Universităţii Virginia care au fost imunizaţi cu vaccinuri anti-Covid ale Moderna și Pfizer.
Niveluri de anticorpi după rapel era cu aproximativ 50% mai ridicat pentru cei imunizaţi cu vaccinul Moderna, potrivit cercetătorilor care au realizat studiul.
Însă atunci când aceștia au analizat mai în profunzime datele, ei au descoperit că diferenţa este explicată în mare parte de un răspuns inferior la vaccinul Pfizer în rândul persoanelor cu vârsta de peste 50 ani, potrivit lui Jeffrey Wilson, un imunolog de la Universitatea Virginia și coautor al studiului.
În cazul vaccinului Moderna, răspunsul imunitar nu a fost semnificativ de diferit între categoriile de vârstă în ceea ce privește anticorpii.
„Există probabil diferenţe subtile între vaccinul Pfizer și cel al Moderna”, afirmă Wilson, adăugând că „rămâne de văzut dacă acest lucru are un impact semnificativ din punct de vedere clinic în ceea ce privește protejarea împotriva virusului”.
Majoritatea noilor infecţii sunt în rândul persoanelor nevaccinate.
Studiul realizat de Universitatea Virginia confirmă în mare parte studiul realizat în Belgia pe 1.600 de angajaţi sanitari care a descoperit că persoanele imunizate cu vaccinul Moderna au avut, în medie, un număr dublu de anticorpi decât cele inoculate cu vaccinul Pfizer.
Însă studiul belgian, publicat săptămâna trecută, a descoperit că vaccinul Moderna a produs niveluri mai ridicate ale anticorpilor pentru toate categoriile de vârstă.
Niciunul dintre aceste studii nu a măsurat dacă mai puţini anticorpi înseamnă mai puţină protecţie în timp.
Însă datele care încep să apară după răspândirea variantei Delta arată tot mai mult deteriorarea nivelului de protecţie oferit de vaccinări, ducând la infectarea cu coronavirusul după imunizarea anti-Covid.
Dar protejarea împotriva formelor grave ale bolii și spitalizărilor – cel mai important beneficiu oferit de vaccinare – a rămas în general puternică.
„Nu vedem spitale umplute de persoane nevaccinate”, afirmă Angela Rasmussen, un virusolog de la Saskatchewan din Canada. „Ceea ce vedem este că persoanele nevaccinate încă reprezintă majoritatea noilor cazuri”, spune aceasta.