Nicoleta Dumitrescu
Un reportaj difuzat ieri de dimineață la unul dintre posturile de televiziune a scos la iveală, în plină vară, un amalgam de drame – a pământului pe de o parte și a unei alte generații de tineri, pe de altă parte. Subiectul reportajului: un târg de practică de vară organizat la un liceu agricol din județul Iași, scopul fiind acela de a le arăta viitorilor absolvenți avantajele unui loc de muncă în domeniul în care s-au pregătit. La această întâlnire s-au aflat, față în față, câțiva fermieri și un grup de absolvenți, frumoși, printre care și fete, când și când fiind difuzate imagini cu utilaje agricole pe câmp, dar și cu câțiva tineri adunând fasole verde.
Întâlnirea însă s-a dovedit a fi în final un eșec, pentru că tinerii nu s-au lăsat convinși să aleagă să lucreze pământul, ca absolvenți de liceu agricol, cu utilaje moderne, chiar dacă salariile ajung până la echivalentul a 900 de euro lunar! Motivul? E muncă grea, evident! Ca urmare, nu se văd practicând agricultura, ci… altceva, fără însă ca să știe și ce anume.
În fapt, noi drame, pentru că acest eveniment nu a făcut altceva decât să arate că foarte puțini elevi care urmează licee agricole își doresc un viitor în domeniu, pentru mulți ținta fiind doar să aibă terminat liceul, indiferent de profil. Din păcate, acesta este doar un exemplu al unei noi generații fără busolă. Una care nu știe ce este cu ea, unde se va duce și ce va face. Este drama unor tineri care, neavând nicio deprindere, nicio pasiune pe care să și-o poată transforma în profesie, nu văd în fața lor nicio perspectivă de care să se poată agăța. Se uită la combine și la tractoare ca la… mașini străine, în adevăratul sens al cuvântului, așa cum și alți absolvenți de liceu cu diferite profiluri nu se văd lucrând opt ore pe zi stând cu mâna în șpan ori să se murdărească de ulei de motor, a lua dintr-o cutie o șaibă ori un șurub sau piuliță de anumite dimensiuni fiind pentru ei o mare problemă.
Au terminat 12 clase de liceu, dar nu ştiu ce vor face mai departe. A cui este vina? Greu de spus! În condițiile în care ultimii zeci de ani scot în evidență tot mai des astfel de situații, rod și al ”revoluțiilor” din Educație, al experimentelor despre care miniștrii care s-au tot perindat au considerat că pot fi soluții pentru școala românească. Iar că se va continua în acelaşi stil- respectiv că se preconizează noi schimbări atât în ceea ce privește structura anului școlar, cât și modalitatea de organizare a examenelor naționale – stau drept dovadă inclusiv recentele declarații ale actualului ministru al Educației. De altfel, la capitolul modificări, copiate de prin alte țări străine, România a stat întotdeauna bine, fără ca și rezultatele să fie însă pe măsura așteptărilor. În fapt, o dată la patru ani, odată cu schimbarea partidelor de la putere, cea mai mare grijă a fost schimbarea vechiului cu noul, uitând ceea ce era, de fapt, cel mai important. Și anume: ce viitor se pregătește pentru următoarele generații? Ce se oferă? Cum? În ce fel? Întrebări iar fără răspuns, în contextul în care, acum, pandemia a reușit să lase fără busolă multe generații, inclusiv de adulți. Şi, din păcate, după cum se anunță vremurile, e greu de privit în perspectivă, în condițiile în care, așa cum se spune, nu aduce anul ce poate aduce ceasul!
