N. D.
Cu ocazia Zilei Naționale a Culturii, muzeele din judeţ au ținut să organizeze o serie de acțiuni și manifestări, prilej cu care prahovenii de toate vârstele au privilegiul să vadă, să afle sau să-și reamintească informații despre opera și viața celor mai marcante figuri ale culturii naționale din țara noastră. Un exemplu este și Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, care pe data de 15 ianuarie a deschis expoziția temporară cu tema „Casele memoriale în cărţile poştale”.
Expoziţia menționată valorifică un număr mic din colecţia de carte poştală a muzeului prahovean, tema, de data aceasta, fiind legată de personalităţile culturii naţionale văzute prin prisma locurilor unde au trăit, creat sau locuit. Prin intermediul ilustratelor expuse, vizitatorii își vor putea aminti atât de poetul Mihai Eminescu, cât și de Ion Creangă,
Ion Roată, Paul Constantinescu, Nicoale Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Nicoale Labiş, Mihail Sadoveanu, Ciprian Porumbescu, George Enescu, Cezar Petrescu, Nicolae Iorga, Alexandru Vlahuţă, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, George Coşbuc, Calistrat Hogaş, Octavian Goga, creatori în domeniul artei universale, având ca numitor comun spiritul românesc. Menționând că acest demers se constituie într-un motiv de reflecţie atât asupra caselor memoriale, cât şi asupra modului în care acestea sunt văzute de public, dar şi de cei care au datoria de a le proteja, Amalia Nicoară, şeful Biroului de Istorie din cadrul instituției care organizează expoziția menționată a ținut să precizeze: ” Casele memoriale, locuri unde s-au născut, au trăit sau doar au locuit personalităţi marcante ale istoriei şi culturii naţionale, reprezintă prezenţe spirituale care au luminat secole de istorie românească. Observăm, călătorind prin România, numeroase astfel de locuri care pot fi considerate ”monumente personale”, unde vizitatorul poate vedea şi respira atmosfera în care au creat, au trăit cei care au devenit, pentru noi, repere culturale. Rolul caselor sau muzeelor memoriale este acela de a permite înţelegerea unui om care a trăit şi creat în trecut, dar care prin opera sa poate duce la educarea celor din prezent în spiritul valorilor trecutului, pregătindu-i astfel pentru viitor. Aproape la tot pasul, pe întreg teritoriu românesc, găsim locuri unde turistul poate vizita aceste spaţii muzeale, orientate de obicei către interior şi nu către marele public. În ultimii ani se poate observa, totuşi, schimbarea opticii specialiştilor prin organizarea de manifestări culturale la care participă în mod activ comunitatea, oamenii. Piesele muzeale, locurile memoriale, toate acestea există, dar fără a fi integrate într-un context actual ele nu trăiesc, iar publicul, cel prin care ne evaluăm, nu interacţionează aşa cum ne-am dori sau chiar deloc. Trebuie să avem în vedere transformările tehnologice ale societăţii şi mai ales faptul că tânăra generaţie este tributară acestora”.
