Violeta Stoica

 

Lucrările de restaurare și reabilitare ale unuia dintre cele mai impozante monumente ale județului Prahova și ale României – Crucea Eroilor de pe Caraiman -, înaintează destul de greu, deși se află în graficul stabilit de Ministerul Apărării Naționale și asocierea de firme care a câștigat licitația.
Din cauza condițiilor meteorologice din vârf de munte, dat fiind că acest monument ridicat în cinstea eroilor neamului românesc se află chiar pe Vârful Caraiman, la altitudinea de 2.291 de metri, constructorul se află în imposibilitatea de a desfășura lucrări pe perioada sezonului rece. Astfel că la exterior muncitorii pot lucra la restaurarea și reabilitarea monumentului, în mod practic, doar trei luni pe an, respectiv în lunile iulie, august și septembrie.
Așadar, și în acest an, va fi nevoie ca vremea să fie de partea constructorilor astfel încât să poată fi reluate lucrările atât la soclu, cât și la partea metalică a monumentului, desemnat de Cartea Recordurilor, în anul 2013, drept cea mai mare construcţie cruciformă amplasată la o asemenea înălţime, pe un vârf montan.

Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale – beneficiarul finanțării lucrărilor de restaurare și reabilitare ale Crucii Caraiman – afirmă că lucrările sunt în grafic, fiind autorizate toate cererile de rambursare a fondurilor necesare realizării proiectului.
Deși se spera ca șantierul să revină la normal în luna iunie – după conservarea de peste iarnă – șansele par să fie reduse, date fiind condițiile meteo din această perioadă.
La încheierea lucrărilor aferente anului trecut, înainte de trecerea la lucrări de conservare pentru sezonul rece, la Crucea Eroilor de pe Caraiman se intervenise atât la exterior, cât și la interior, la reconsolidarea subsolului.
Conform reprezentanților Ministerului Apărării Naționale, la data de 02.12.2019, lucrările de „Restaurare, reabilitare, conservare şi amenajare a unui spaţiu expoziţional în cadrul Monumentului Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial (Monumentul Eroilor „Crucea Caraiman”/ Monumentul Eroilor (Crucea) de pe Vârful Caraiman)” au intrat în conservare până la data când condiţiile meteorologice vor permite reînceperea acestora.Crucea Caraiman 2
Până în prezent, la monument au fost executate următoarele lucrări: au fost sablate 15 tronsoane pe care a fost aplicat primul strat anticoroziv; a fost montat sistemul paratrăsnet și a fost înlocuit cablul de alimentare pentru curent electric, prin îngropare, de la Crucea Caraiman până la locul de racordare, respectiv punctul de transformare-branșare Coștila, pe o lungime de aproximativ 3 km; au fost montate căminele și capacele pentru acces la cablul de alimentare curent electric, în proporție de 80%; a fost executată săpătura în zona spațiului tehnic de sub platforma de acces, unde va fi amenajat grupul sanitar și unde vor fi amplasate grupul electrogen, bazinele de apă, stația de epurare și stația de pompare a apelor uzate; au fost consolidate cu beton armat zona spațiului tehnic de sub platforma de acces și spațiul în care va fi montată stația de pompare a apelor uzate; a fost montată plasa sudată pe placa de pardoseală a spațiului tehnic; a fost decopertat mozaicul de la trepte și de la platforma de acces, în vederea înlocuirii, a fost montată plasa sudată și a fost turnat betonul pe platforma de acces, în proporție de 50% și a fost consolidată baza primei trepte de acces la monument.
S-a lucrat și la elaborarea monografiei monumentului, la finalul anului trecut având loc și întâlnirea grupului de lucru în scopul prezentării stadiului realizării activităţilor pentru realizarea documentului respectiv.

Simbolul care străjuiește munții PrahoveiCrucea Caraiman 3

Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial a fost construită, în condiții foarte grele, între anii 1926-1928, la iniţiativa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, “întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial”.
Crucea Eroilor de pe Caraiman are înălţimea totală de 39,3 metri (din care 8,35 metri reprezintă soclul) şi o deschidere a braţelor orizontale de circa 15 metri.
În interiorul soclului de beton armat a fost amenajată o încăpere, unde iniţial a fost instalat generatorul de curent electric pentru alimentarea a 120 de becuri de 500 W, protejate cu semigloburi din sticlă, amplasate în formaţii cruciforme pe întreaga structură metalică a monumentului.
În anul 1939, Crucea a fost racordată la sistemul energetic naţional, fiind înlocuit astfel vechiul sistem de generare a curentului. Conexiunea electrică între monument şi staţia de la Coştila (2.487 m) s-a făcut printr-un cablu subteran.
Până în regimul comunist, Crucea a fost aprinsă în noaptea de Sfânta Maria Mare (15 august) şi de Înălţarea Domnului, când este sărbătorită şi Ziua Eroilor.
Proiectul de restaurare și reabilitare, promovat de Ministerul Apărării Naționale, are o valoare de 19,1 milioane de lei, din care circa 16 milioane de lei sunt fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană, prin Programul Operațional Regional.
Sursa foto: MApN