Fost ministru al Transporturilor: inerția administrativă și birocrația au pus stãpânire pe Guvernul PNL
Violeta Stoica
Șansele în următorii zece ani să avem parte de finalizarea proiectului drumului de mare viteză sau a autostrăzii Ploiești-Buzău-Suceava-Pașcani (A7) par să descrească pe zi ce trece, având în vedere întârzierile pe care le au contractele de realizare a studiilor de fezabilitate pentru toate tronsoanele din acest drum.
Acest proiect de infrastructură rutieră națională, care cuprinde și cei 65 de kilometri dintre Ploiești și Buzău, începe să o ia pe urmele autostrăzii Comarnic-Brașov.
Conform datelor făcute publice de către Asociația civică „Moldova vrea autostradă” în urma unei întâlniri cu reprezentanții Ministerului Transporturilor și ai Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, toate contractele de prestări-servicii pentru elaborarea pe tronsoane a studiilor de fezabilitate au fost prelungite, astfel că nu mai poate fi vorba despre demararea, anul viitor, a licitațiilor pentru contractele de lucrări.
Este încă un proiect care nici nu a demarat, însă are parte de întârzieri, generate în cazul de față în special din cauza faptului că statul nu și-a dus la îndeplinit partea sa de obligații.
Asociația “Moldova vrea autostradă”, ai cărei reprezentanți subliniază că este o organizație apolitică, fără vreo implicare în campanii electorale, a pus pe tapet stadiul contractelor destinate realizării studiilor de fezabilitate fără de care nu poate fi lansată procedura de achiziție a lucrărilor.
Transparența mult-trâmbițată de către cei din Guvernul Orban lasă de dorit atunci când sunt de ascuns informații care nu ar da bine în fața electoratului. Locuitorii celor câteva sute de localități aflate pe traseul probabil al autostrăzii/drumului de mare viteză A7, între Ploiești și Pașcani, dintre care cinci comune și un oraș din județul Prahova – Mizil, Baba Ana, Fulga, Cioceni (comuna Albeşti-Paleologu), Valea Călugărească, Dumbrava, așteaptă cu sufletul la gură un traseu final al autostăzii, să știe dacă vor mai renunța la terenuri agricole sau intravilane, contra unor despăgubiri modice primite din partea statului…
Conform Asociației “Moldova vrea autostradă”, situația tronsonului de 65 de kilometri care ar urma să facă legătura între Ploiești (comuna Dumbrava) și Buzău este următoarea: etapa de lucru actuală este de elaborare a studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic, ordinul de începere a lucrărilor fiind în luna noiembrie 2018. Practic, la 24 de luni, respectiv în luna noiembrie a acestui an, ar fi trebuit predate ambele lucrări – SF și PT. Însă, conform aceleiași surse, contractul a fost prelungit, prin act adițional, cu șase luni, unul dintre motive fiind lipsa finalizării și validării modelului național de transport, document strâns legat de strategia de transport a României, care ar trebui să fie o bază comună pentru proiectele de infrastructură din întreaga țară.
O reacție la informațiile făcute publice de către asociația menționată a avut fostul ministru al Transporturilor, Lucian Șova. Acesta a precizat că „inerția administrativă și birocrația au pus stăpânire pe Guvernul PNL, sufocând principalele proiecte de infrastructură pe zona Moldovei și aruncându-le în timp până hăt în 2022. Lucru de altfel firesc, atâta vreme cât vorbim de un guvern care în loc să „împingă” de la spate aceste proiecte, cum am făcut noi cu centura Bacăului în „reaua” guvernare PSD, se ocupă de alegeri anticipate și de alte chițibușerii politicianiste”.
Un proiect aşteptat şi de prahoveni
Practic, printr-un nod de legătură cu autostrada A3 București – Ploiești, care ar urma să apară la Dumbrava, autostrada sau drumul de mare viteză Ploiești-Buzău ar crește accesul posibililor investitori către unele localități care ar avea nevoie de un nou suflu din punct de vedere socio-economic.
Locuitorii din Mizil, Baba Ana, Fulga, Cioceni (comuna Albeşti-Paleologu), Valea Călugărească și Dumbrava ar fi beneficiarii direcți ai construirii acestei autostrăzi, însă legătura directă cu A3, la Dumbrava, este unul dintre plusurile traseului care a fost pus pe tapet inclusiv la Consiliul Județean Prahova, în vara anului trecut.
În cadrul întâlnirii de lucru, la care au luat parte reprezentanți ai proiectantului, autoritatea contractantă (C.N.A.I.R. SA), reprezentanți ai instituțiilor deconcentrate din Prahova și primari ai unor localități, au fost dezbătute variantele optime și zonele pe unde va trece drumul de mare viteză ce va face legătură între cele două municipii reședință de județ, Ploiești, respectiv Buzău.
Implementarea acestui proiect va genera efecte socio-economice pozitive, prin micșorarea distanțelor și dezvoltarea regională, mărindu-se zona de influență economică a orașelor mari asupra localităților mici. Un alt element important al proiectului vizează creșterea vitezei de deplasare și îmbunătățirea siguranței rutiere pe ruta Ploiești-Buzău.
„Am dezbătut cu reprezentanți ai proiectantului, autoritatea contractantă (C.N.A.I.R. SA), primari ai localităților direct vizate și reprezentanți ai instituțiilor deconcentrate din Prahova, variantele optime și zonele pe unde ar putea trece drumul de mare viteză ce va face legătură între cele două municipii – reședință de județ – Ploiești, respectiv Buzău”, spunea în vara anului trecut președintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader.
Lucrurile au rămas, însă, în coadă de pește, pentru că lasă mult de dorit modul în care se mișcă reprezentanții Ministerului Transporturilor, mai interesați de imaginea PNL decât de activitatea propriu-zisă a ministerului respectiv.
- Ce spune CNAIR?
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a publicat ieri după-amiază un punct de vedere referitor la această problemă: „În data de 24.09.2018, C.N.A.I.R S.A a încheiat cu Prestatorul CONSITRANS S.R.L contractul de servicii nr. 92/66263. Valoarea contractului de servicii este de 12.277.618,53 lei fără T.V.A, iar durata de prestare a serviciilor era de 24 de luni de la data de începere a Contractului, respectiv data de 12.11.2018.
În data de 08.01.2019, a avut loc la sediul CESTRIN o primă întâlnire de lucru la care au participat reprezentanți ai CESTRIN, C.N.A.I.R S.A și Consitrans. Reprezentanții CESTRIN au declarat că Modelul Național de Transport este în evaluare la Jaspers și se estimează a fi avizat în luna aprilie 2019, însă acesta poate fi folosit ca bază pentru analiza multicriterială.
Consitrans S.R.L a extras date de trafic din Modelul Național de Transport (neavizat) pus la dispoziție și a început prelucrarea acestora.
Modelul național de transport avizat de către experții Jaspers a fost disponibil la CESTRIN la sfârșitul lunii aprilie 2019. Consitrans S.R.L a extras din nou datele de trafic pentru a putea fi comparate cu cele extrase inițial din modelul neavizat. Datele de trafic preluate de la CESTRIN la sfârșitul lunii aprilie 2019 au prezentat diferențe semnificative față de datele puse la dispoziție în luna ianuarie 2019, motiv pentru care Consitrans S.R.L a reluat întregul proces de modelare a traficului.
Având în vedere aspectele menționate anterior, în data de 25.11.2019 a fost încheiat ActulAdițional nr. 1 la Contractul nr. 92/66263/24.09.2018 semnat între C.N.A.I.R. S.A. și CONSITRANS S.R.L, ce are ca obiect prelungirea perioadei de prestare a serviciilor de proiectare cu o durată de 169 zile. Prin urmare, durata Contractului de servicii se va prelungi până la data de 30.04.2021.
Această modificare, ce presupune introducerea unei durate suplimentare de 169 zile și automat prelungirea duratei contractului de servicii până la data de 30.04.2021 nu a majorat valoarea inițială a contractului de servicii, reprezentând o modificare nesubstanțialăprin prisma condițiilor impuse de Instrucțiunea nr. 1/2016 a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice”.
Doi ani de licitaţie. Câţi ani de proiectare? Şi câţi de execuţie?
Dacă pentru finalizarea procedurii de achiziție destinate încheierii contractului de prestări servicii pentru studiul de fezabilitate și proiect tehnic a fost nevoie de aproape doi ani și termenul de finalizare a serviciilor stabilite prin contract – elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic – a fost inițial de încă doi ani, prelungit acum, cât va dura până la începerea propriu-zisă a lucrărilor pentru acest sectorul Ploiești (Dumbrava) – Buzău? Și oare cât până la finalizarea acestui tronson din A7?
Încă nu se știu răspunsurile la aceste întrebări, dar lucrurile cu siguranță s-ar mișca mai bine dacă Ministerul Transporturilor și CNAIR ar colabora cu toate instituțiile și constructorii/proiectanții implicați, cu autoritățile județene și locale și, de ce nu?, cu societatea civilă, astfel încât infrastructura rutieră a României să înceapă să se dezvolte, așa cum se întâmplă în statele membre UE de la granița cu țara noastră.
