Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Linkoping, din Suedia, au descoperit un mecanism nou prin care boala Parkinson se răspândeşte în celulele nervoase prin nişte canale mici. Rezultatele demonstrează că proteinele dăunătoare depozitate se pot lega de canalele de formare ale proteinelor, iar astfel ajung la celulele sănătoase, potrivit eurekalert.org, preluat de Medlive.ro.
Bolile neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer, Parkinson, sau Huntington, afectează diferite regiuni ale creierului uman. În ciuda acestor diferenţe în privinţa regiunii afectate, procesele care au loc în interiorul celulelor afectate de aceste boli au multe în comun. O caracteristică a acestor boli este faptul că proteinele specifice încep să formeze agregate, care dăunează şi, în cele din urmă, distrug celulă. În cazul bolii Parkinson, este vorba despre forme greşite ale proteinei cunoscute sub numele de ”a-synuclein”. Aceste agregate recrutează forme normale de a-synuclein, determinând formarea mai multor agregate de proteine.
”În ultimele decenii, am realizat că depunerile de proteine din creier se pot răspândi între celule, acţionând ca nişte seminţe care încep un nou ciclu de agregare în celula următoare. Această boală se răspândeşte astfel în creier într-un mod similar infecţiilor. Ne-am propus să înţelegem modul în care proteină se răspândeşte şi să folosim aceste date pentru a inhiba răspândirea bolii în creier”, spune Martin Hallbeck, cercetător la Spitalul Universitar Linkoping.
Celulele care se afla aproape una de cealaltă pot crea canale mici (cunoscute drept canale de decalaj) între ele. Aceste canale mici sunt construite dintr-o familie de proteine, cunoscută sub numele de ”conexine”. Studiile anterioare sugerează că conexinele joacă un rol important şi în alte boli, cum ar fi HIV/SIDA.
”Am dovedit că agregatele proteice dăunătoare din boala Parkinson se pot lega de conexinele Cx32, care sunt apoi absorbite de o celulă. Suntem primii cercetători care arata ca conexinele joacă un rol în absorbţia şi transferul proteinelor de la o celulă la alta în boală Parkinson, dar şi în atrofia de sistem multiplă (o boală asociată)”, spune Juan Reyes, autorul principal al studiului.
Creierul nostru conţine mai mult de 10 conexine, dar studiul sugerează că depozitele de proteine din boala Parkinson interacţionează doar cu Cx32. Detaliile procesului prin care proteinele dăunătoare se transfera dintr-o celulă în altă rămân neclare. Canalul creat de conexine este prea îngust ca agregatele de proteine să treacă. Se pare că agregatele se lipesc de proteină Cx32, care formează canalul, şi se strecoară în celula împreună cu aceasta.
Când cercetătorii au inhibat formarea canalelor, a fost prevenită absorbia de a-synuclein. Aceştia au făcut experimente cu ajutorul ţesutului cerebral obţinut de la patru pacienţi decedaţi, care au avut boala Parkinson. Au observat că există o legătură directă între a-synuclein şi conexine în două dintre cazuri, ceea ce sugerează că ele interacţionează când un om are Parkinson, dar nu şi când nu are.
”Scopul nostru este că, în viitor, să ţintim conexinele 32 cu ajutorul tratamentelor”, spune Martin Hallbeck.
Boala Parkinson este a doua boală neurodegenerativa comună, după Alzheimer. Este caracterizată prin tremurat, muşchi rigizi şi dificultăţi în desfăşurarea activităţilor fizice. De asemenea, simptomele cognitive sunt frecvente în stadiile ulterioare ale bolii. Când simptomele devin evidente, o mare parte din celulele nervoase din regiunea afectată a creierului au fost deja distruse. În prezent nu există tratament pentru a stopa progresia bolii.
