În această lună, în fiecare zi a avut loc cel puţin un seism

Violeta Stoica

Deși la Ploiești nu au fost înregistrate pagube în urma producerii celui mai mare cutremur înregistrat în ultimii ani în România, seismul din noaptea de 27/28 octombrie 2018 ar trebui să îi pună pe gânduri pe reprezentanții autorităților locale, dar și pe prahovenii care locuiesc în case sau în blocuri sensibile din acest punct de vedere, respectiv în imobilele cu bulină roșie.
Un raport întocmit de către specialiștii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) arată date îngrijorătoare surprinse în timpul seismului care a avut loc exact înaintea schimbării orei României la ora de iarnă, adică la ora de vară 3:38.
Potrivit datelor oficiale, la Ploiești s-a înregistrat cea mai mare accelerație în timpul producerii cutremurului, ceea ce înseamnă că imobilele din zona municipiului-reședință al județului Prahova au suportat cea mai mare tensiune în cele câteva secunde cât a durat mișcarea telurică a cărei origine a fost în zona seismică Vrancea.

Multe dintre clădirile din Ploiești și, implicit, mulți dintre locuitorii municipiului au resimțit cu intensitate destul de ridicată cel mai mare cutremur înregistrat în România în ultimii ani – cel produs în noaptea de 27 spre 28 octombrie, la ora 3:38. Zguduiți din plin în toiul nopții, ploieștenii nu aveau cum să știe în acele secunde că orașul lor se afla printre localitățile în care s-a înregistrat accelerația maximă în afara zonei epicentrale, la stația seismică PLAR din Ploiești.
Conform datelor din raportul întocmit de către specialiștii INFP în legătură cu acest cutremur, informații publicate pe site-ul oficial al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, “pe data de 28.10.2018, la ora locală 03:38:11 (00:38:11 GMT), s-a produs în zona seismică Vrancea un cutremur cu magnitudinea ML = 5,8 la o adâncime de 151 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: Covasna (33km), Târgu Secuiesc (48km), Vălenii de Munte (55km), Săcele (55km), Sfântu Gheorghe (57km). Intensitatea cutremurului în zona epicentrală a fost de VI pe scara Mercalli. După informațiile primite la Centrul Național de Date din Măgurele, Ilfov, cutremurul a fost resimțit în mai multe orașe din țară (Bârlad, București, Buzău, Constanța, Galați, Iași etc) precum și în localități din Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina”, se arată în documentul menționat. Ceea ce urmează însă în acest raport este foarte important pentru locuitorii Ploieștiului, dar și pentru autoritățile locale și județene. Aceeași sursă precizează că “accelerații maxime de peste 60 cm/s2 au fost înregistrate la câteva stații seismice aflate în afara zonei epicentrale (67,7 cm/ s2 la stația PLAR aflată în orașul Ploiești, 66,5 cm/ s2 la stația CLIR aflată în apropiere de orașul București la Clinceni și 64 cm/ s2 la stația LEOM – Leova, în Republica Moldova”. În termeni uzuali, eventualul impact asupra clădirilor din zona Ploieștiului ar fi putut fi mai mare decât în alte părți ale țării, în care s-a simțit seismul de la finalul lunii octombrie, tocmai de aceea, potrivit hărților de hazard seismic, județul Prahova se regăsește în rândul zonelor cu impact și risc crescut la producerea de pagube în cazul unui cutremur major.

Inginerii în construcţii atrag atenţia asupra problemelor structurale ale clădirilor

Recent, la Bușteni, a avut loc o nouă conferință care a reunit specialiști de rang național și internațional în domeniul construcțiilor, participanții punând problema durabilității construcțiilor de orice natură ca fiind una de interes național și pentru care trebuie trase semnale de alarmă. Multe dintre lucrările prezentate în cadrul conferinței organizate de Comisia Naţională „Comportarea in situ a Construcţiilor” au arătat cât de importantă este nu numai monitorizarea stării structurilor – clădiri de locuit, clădiri administrative, lucrări de artă în infrastructură – ci și înmulțirea aparaturii din cadrul rețelei naționale de înregistrare în timp real a accelerației în timpul cutremurelor. De asemenea, într-una dintre lucrările prezentate în cadrul conferinței de la Bușteni se vorbește despre “investigarea post-seismică a patrimoniului construit și stabilirea intervențiilor pentru punerea în siguranță a acestuia”, dar și despre “schimbarea conceptelor de proiectare și protecție seismică, introducerea în codurile de proiectare a perfecționărilor necesare”, cu studii de caz reprezentând sistemele de monitorizare existente acum în unele clădiri importante din Capitală (Rețeaua națională seismică pentru construcții, infrastructură de importanță națională– autori Claudiu Dragomir, Iolanda Craifaleanu, Daniela Dobre și Sever Georgescu).

În această lună, în fiecare zi a avut loc cel puţin un seism

Luna noiembrie – care se apropie de final – pare să fi fost marcată de seisme în fiecare zi. Până ieri fuseseră înregistrate nici mai mult, nici mai puțin de 28 de cutremure, majoritatea în zona seismică Vrancea. Din fericire, niciunul cu intensitate mai mare de 3,7 grade pe Richter.
Însă, în afara celei mai cunoscute zone seismice din România, cutremurele din luna noiembrie au mai avut loc și în județul Vaslui, în județul Arad, în județul Caraș-Severin și în județul Gorj. Spre deosebire de seismele de mare adâncime sau de medie adâncime din Vrancea, celelalte au fost cutremure de suprafață.
sursa foto: infp.ro