Nicoleta Dumitrescu

  Criza acută de muncitori, în mod special a celor necalificați, i-a determinat pe foarte mulți patroni și directori de fabrici din Prahova să apeleze la forță de muncă inclusiv de peste hotare, chiar de peste mări și țări! Și se pare că, de departe, soluția salvatoare pentru angajatorii din județ care nu au găsit forță de muncă locală au fost țările asiatice, nepalezii și vietnamezii fiind în topul muncitorilor străini care deja prestează diverse activități în Prahova. Cu toate că pare a fi o soluție de forță majoră, la această strategie au început să apeleze tot mai mulți patroni prahoveni, dovadă fiind faptul că, dacă în 2017, Serviciul pentru Imigrări Prahova a eliberat 60 de avize de muncă/detaşare, anul acesta, până în luna august, numărul documentelor emise a fost triplu! Asta în condițiile în care statisticile Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Prahova arată că, practic, lunar, 3.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivelul județului, dintre care 1.000 rămân neocupate.

Angajarea stăinilor pe teritoriul României se face în baza şi limitele avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României, emis de către Inspectoratul General pentru Imigrări.
Astfel, potrivit unui răspuns primit de la Serviciul pentru Imigrări Prahova, în 2017, instituția menționată a eliberat 60 de avize de muncă/detaşare, iar anul acesta, până la începutul lunii august, au fost emise 185 de astfel de documente, contractele fiind încheiate, cu precădere, pe durată nedeterminată. De departe, cele mai multe astfel de documente emise au fost pentru muncitori din ţări asiatice, dar sunt și destule alte persoane care au fost nevoite să bată cale lungă din ţara natală pentru a presta o activitate în România, în Prahova. Mai exact, 65 dintre muncitori provin din Nepal, 49 din Serbia, 33 din Vietnam, 17 din Turcia, 16 din China, 13 din Sri Lanka, 9 din Filipine, 7 din Japonia, 3 din SUA, 3 din Republica Coreea, 3 din India şi lista poate continua, câte un angajat provenind şi din alte state, precum Arabia Saudită, Brazilia, Camerun, Chile, Coasta de Fildeş, Federaţia Rusă, Indonezia, Kazakhstan, Liban, Ucraina. În cele mai multe dintre cazuri, persoanele menţionate au completat necesarul de muncă necalificată sau al meseriilor de bază dintr-o uzină, refuzate de către prahoveni. Concret, conform informaţiilor primite de la Serviciul pentru Imigrări Prahova, în ceea ce priveşte domeniile de activitate pentru care au fost solicitate avize de muncă/detaşare, cele mai multe, peste 50, au fost pentru manipulant mărfuri, pentru lăcătuş mecanic – 29, sudor manual cu arc electric – 28, sudor – 18, îngrijitor animale – 10, muncitor necalificat în agricultură – 10, ajutor bucătar – 7, lucrător comercial – 6. Pe de altă parte, cum multe companii de talie internaţională şi-au extins afacerile în România, destule fiind cele care au ales Prahova pentru deschiderea primei fabrici, au fost solicitate avize de muncă sau de detaşare şi pentru funcţii de conducere, respectiv de director general sau adjunct în societăţi comerciale, de director economic sau de sucursală, de manager general sau financiar, de director, consilier, analist, inspector etc.
Faptul că angajatorii prahoveni au fost nevoiţi să recurgă la forţă de muncă din străinătate este o realitate mai mult decât tristă, având în vedere faptul că, aşa cum v-am mai relatat în ziarul nostru, la nivelul judeţului este criză acută de muncitori necalificaţi, cea mai mare cerere de forţă de muncă fiind în domeniul construcţiilor, unde nu se mai găsesc muncitori nici măcar pentru demolări! De asemenea, cu greu sunt ocupate şi locuri vacante de manipulanţi mărfuri, cele de muncitor necalificat în domeniul confecţiilor, de lucrător comercial, şofer pentru maşini de mare tonaj, agenţi de securitate, asamblor-montator piese în industrie, ambalare produse alimentare. Iar dovada faptului că angajatorii cu greu reuşesc să-şi completeze echipele stau chiar statisticile Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Prahova, care arată că, dintre cele 3.000 de locuri de muncă înregistrate lunar, 1.000 rămân neocupate.

Aspecte legate de salariile muncitorilor străini

De la Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova am cerut detalii şi în ceea ce priveşte obligaţia angajatorilor în ceea ce priveşte cuantumul salariilor lunare sau a altor beneficii pentru muncitorii străini. Astfel, cu privire la cetăţenii străini angajaţi pe teritoriul României, indiferent de ţara de origine, raportul de muncă al acestora se inițiază, se modifică şi încetează numai în baza legislaţiei române. Prin urmare, persoanele străine au toate drepturile şi beneficiile prevăzute de lege/contractul de muncă aplicabil, identice oricărui angajat român similar (salariul minim brut pe ţară garantat în plată şi toate celelalte beneficii). În ceea ce priveşte verificarea condiţiilor concrete care caracterizează viitorul raport de activitate cu cetăţeanul străin, acestea se analizează de către emitentul avizului, cu ocazia verificării informaţiilor anexate cererii depuse de angajatorul solicitant. ”Pentru salariaţii detaşaţi în România din statele membre ale Uniunii Europene sau din Spaţiul Economic European, a fost adoptată Legea nr. 16/2017 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale care transpune trei directive europene care reglementează detaşarea lucrătorilor şi cooperarea internaţională în această materie. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. e) şi art. 6 din Legea nr. 16 din 17 martie 2017, salariaţii detaşaţi pe teritoriul României în cadrul prestării de servicii transnaţionale beneficiază, indiferent de legea aplicabilă raportului de muncă, de condiţiile de muncă prevăzute de legislaţia română şi/sau de contractul colectiv de muncă încheiat la nivel sectorial, cu aplicabilitate extinsă la întreg sectorul de activitate. (…) Salariul minim aplicabil pe teritoriul României pentru salariatul detaşat pe teritoriul României este cel prevăzut de legislaţia română şi/sau contractul colectiv de muncă încheiat la nivel sectorial, cu aplicabilitate extinsă la întreg sectorul de activitate, conform prevederilor legale. Acelaşi act normativ prevede la art. 11 că orice indemnizaţie specifică detaşării transnaţionale este considerată parte a salariului minim, în măsura în care nu este acordată cu titlu de rambursare a cheltuielilor generate de detaşare, respectiv cheltuielile de transport, cazare şi masă. Concluzionând, pentru salariaţii detaşaţi pe teritoriul României din spaţiul european se aplică prevederile legale/contractuale aplicabile unui lucrător român similar”, se arată în răspunsul primit de la ITM Prahova.
Pentru salariaţii care nu provin din UE, legat de remunerație, ITM Prahova a făcut următoarele mențiuni: ”Precizări privind salariul regăsim în cuprinsul OUG nr. 194/2002 care constituie cadrul prin care sunt reglementate intrarea, şederea şi ieşirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile şi obligaţiile acestora, precum şi măsuri specifice de control al imigraţiei, în conformitate cu obligaţiile asumate de România prin documentele internaţionale la care este parte. Astfel, cu privire la salariu constatăm trimiterile pe care actul normativ le face la nivelul câştigului salariat mediu brut. Potrivit disp. art 56 din OUG nr. 194/2002, în cazul prelungirii dreptului de şedere temporară în scop de muncă, străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin 4 ori câştigul salarial mediu brut”.

Obligaţiile unui angajator care apelează la forţă de muncă din afara României

Reprezentanții de la ITM Prahova ne-au dat detalii și despre obligațiile unui anagajator care apelează la forță de muncă din străinătate. ”Pentru salariaţii detaşaţi în România din statele membre ale Uniunii Europene sau Spaţiul Economic European, art. 6 din Legea nr. 16/2017 prevede că: salariaţii detaşaţi pe teritoriul României în cadrul prestării de servicii transnaţionale beneficiază, indiferent de legea aplicabilă raportului de muncă, de condiţiile de muncă prevăzute de legislaţia română şi/sau de contractul colectiv de muncă încheiat la nivel sectorial, cu aplicabilitate extinsă la întreg sectorul de activitate, conform prevederilor legale, cu privire la durata maximă a timpului de muncă şi durata minimă a repausului periodic; durata minimă a concediilor anuale plătite; salariul minim, inclusiv compensarea sau plata muncii suplimentare; condiţiile de punere la dispoziţie a salariaţilor de către agenţii de muncă temporară; sănătatea şi securitatea în muncă; egalitatea de tratament dintre bărbaţi şi femei, precum şi alte dispoziţii în materie de nediscriminare”. De asemenea, de la ITM Prahova ni s-a mai precizat că, pentru salariaţii care nu provin din spaţiul european, art. 28 din OG nr. 25 / 2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, la art. 1 prevede că solicitarea pentru eliberarea avizului de angajare/detaşare se depune de către angajator/benfeiciar prestării de servicii la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări în a cărei rază de competenţă îşi are sediul angajatorul/beneficiarul prestării de servicii. ”Cu privire la obligaţiile care revin angajatorilor pentru cetăţenii străini angajaţi cu contract de muncă în România, după parcurgerea etapelor legale pentru obţinerea avizului de angajare din partea Inspectoratului General pentru Imigrări, respectiv după obţinerea de către cetăţeanul străin a vizei de lungă durată în scop de muncă (eliberată de reprezentanţele diplomative ale României în ţara de origine) după caz, acestora le revin obligaţiile prevăzute de legislaţia română similar angajării unui cetăţean român”, au precizat reprezentanții ITM Prahova.