Nicoleta Dumitrescu
Având în vedere faptul că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la marea unire din 1918, instituţiile, care mai de care, s-au grăbit să-şi posteze, inclusiv pe site-uri, sigla cu Centenarul, cifra 100 îmbrăcată în tricolor fiind prezentă pe antetul multor comunicate de presă, dacă expeditorii reprezintă instituţii de cultură.
Întrucât este vorba despre celebrarea unui eveniment care a marcat, deopotrivă, poporul şi România, sunt de apreciat astfel de iniţiative. Însă, aşa cum se întâmplă în ţara noastră, realitatea bate filmul, iar astfel de realităţi nu sunt cazuri izolate, ba din contră.
Cel mai recent exemplu este cel dintr-o localitate dintr-un judeţ vecin cu Prahova, satul buzoian Jghiab, din comuna Mânzăleşti. Iar evenimentul, petrecut acum câteva zile, a fost, într-un fel, în concordanţă şi cu numele satului şi cu cel al comunei: o femeie care născuse de puţin timp, care avea nevoie de o consultaţie la doctor, a fost dusă la cabinetul medical cu maşina trasă de… boi. Motivul? Drumurile arată exact ca acum 100 de ani, adică pline de noroi, impracticabile chiar şi cu maşini de teren, ironia sorţii fiind că, pe vremuri, cam în aceleaşi condiţii, respectiv căruţa trasă cu boi, se dusese la moaşă şi bunica tinerei mame.
O realitate tristă dar adevărată, imagini care scot la iveală condiţii de trai de acum exact 100 de ani în urmă sunt realităţi în multe dintre judeţele României. Mai trist este însă faptul că astfel de realităţi sunt prezente inclusiv în mediul urban. Astfel, de dată recentă au fost făcute publice şi imagini cu saloanele insalubre din Spitalul de boli infecţioase din Timişoara, oraş care a fost desemnat Capitala Europeană a Culturii 2021.
Şi, cu siguranţă, nu sunt singurele exemple, în condiţiile în care timpul parcă a rămas în loc, exact ca acum 100 de ani, fie că este vorba despre săli de clasă ori toalete în curte, despre clădiri publice într-o rână, despre condiţii de trai, dar mai ales despre drumuri care n-au primit niciodată „botezul” asfaltului. Cine este de vină pentru astfel de imagini?
Primarii, care au uitat ce promisiuni au făcut nu numai prin campaniile electorale din 2016 , ci și cu multe mandate în urmă – dacă este vorba despre cei care au fost realeşi – și care deși ştiu cel mai bine despre ce este vorba, stau cu răspunsurile pregătite pe buze, de cele mai multe ori lipsa banilor fiind cea invocată.
Iar de când au fost majorate, dacă nu triplate, lefurile bugetarilor, cu atât mai mult aleşii se plâng, acum, că nu le mai ajung banii şi pentru investiţii!
Oricum, în acest an, când se marchează Centenarul Marii Uniri, ca un făcut, pare că multe dintre promisiunile nebifate de către aleşii locali le dau peste cap planurile. Mai mult, în contextul în care tehnologia a cunoscut un avans evident, în contrast cu realitatea rămasă încremenită prin multe domenii esenţiale, dovadă că o înregistrare cu telefonul mobil poate fi transmisă imediat la un post de televiziune, ca să o vadă o ţară întreagă, diferenţele de epocă sunt cu atât mai dureroase.
Vom trăi şi vremurile în care nu vom mai avea parte de exemple care să reflecte imagini care sunt încremenite în timp ca acum 100 de ani? În ciuda promisiunilor, repetate o dată la patru ani, un răspuns concret nu poate să-l ofere nimeni. Şi asta deoarece sunt destule situaţii care încă mai fac ca în România să fie valabilă celebra frază că viaţa bate filmul!
