Constantin DUMITRU-PLOPENI
Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia ca în fiecare sâmbătă să citească materiale „cu parfum de epocă” despre cei care au pus bazele fenomenului fotbalistic în judeţul nostru. Astăzi, prima parte despre „rădăcinile” echipei Gloria Ploieşti, grupare ce a jucat un rol de seamă pe scena fotbalului districtual din perioada interbelică.
Infuzia de grupări de „fotbal-miuţă” de la începutul anilor 1920 a dus, natural, la un excedent de jucători, care au acoperit în cele din urmă nevoile unui nou val de cluburi înfiinţate şi înscrise pentru prima competiţie organizată de Subregionala de fotbal din cadrul districtului de la Ploieşti. Cifra numerică a celor 41 de echipe ce s-au înregistrat pentru startul ediţiei de campionat 1924/25, cât şi cea a eşaloanelor valorice a fost „un record” pentru fotbalul prahovean ce s-a jucat în perioada interbelică. Printre acestea s-a aflat şi o grupare cu un nume neobişnuit ce a fost prezentă în premieră pe arenele din fotbalul prahovean în toamna anului 1924, şi anume „Păiajenul Ploieşti”. Noua grupare era formată din jucători ai echipei „Victoria” – înfiinţată în anul 1923 ca filială a grupării bucureştene cu acelaşi nume şi din elevi (absolvenţi) ai Şcolii Comerciale Superioare din Ploieşti. Aceştia au închiriat arena din curtea regimentului, pe locul unde se află astăzi stadionul „Ilie Oană”, fiind notată deseori de presa vremii ca echipă cu teren propriu, iar pe parcursul desfăşurării campionatului la jocurile disputate presa timpului a remarcat în rândurile sale şi prezenţa unor jucători din Capitală. Din vara lui 1925, numele grupării „Păiajenul” va dispărea, iar o parte dintre jucătorii folosiţi se regăsesc în rândurile unei noi echipe înfiinţate – „Granitul”, având preşedinte pe Gheorghe (Gogu) Chiţu (comerciant). Înaintea noii ediţii de campionat al subregiunii a susţinut, alături de gruparea „Uraganul” – tot echipă nou înscrisă în competiţia subregionalei de la Ploieşti – jocuri de baraj pentru menţinere/promovare în categoria a doua, confruntându-se cu echipele clasate în ediţia anterioară (1924/25) pe locurile 4 din cele două serii (A şi B). În primul joc, care a avut loc la 27 septembrie 1925, de la ora 8.30, pe terenul „Prahova” – a învins pe Avântul din Buzău, 4-2. „Acest match s’a disputat, pentru a se hotărî care club va intra la categoria II-a. Jocul a fost foarte interesant. Superioritatea a fost de partea Avântului, dar din cauza lipsei de trăgători la poartă, ultimul a fost nevoit să cedeze victoria adversarului său. Victorioşii au marcat prin: Klein (1), Râpeanu (2) şi Balamaci. Granitul s’a prezentat în următoarea formaţie: S. Rădulescu; Dumitru (Miky) Angelescu, V. Iliescu; Spirea Constantinescu, Diamandescu, T. Ştefănescu; Ghilancea, Jenel Râpeanu, Balamaci, Klein, Mitrea. Arbitrii: d-nii Luigi Nery şi Zamfirescu.”. La 1 octombrie, în cadrul celui de-al doilea joc al turneului a învins pe Venus Câmpina cu 2-1, iar în etapa următoare cele două echipe care au câştigat ambele partide susţinute (Granitul şi Uraganul) au terminat la egalitate (1-1, la 4.10). Pe parcursul primei ediţii de campionat la care au luat parte au mai utilizat şi jucătorii: I.L. Rădulescu; Emil Antonescu, Mărgăritescu, R. Ionescu, Ivănescu Dumitru, Popescu, N. Mihailopol, Petrescu I şi Nicolescu; A doua echipă a clubului Granitul, care au participat la întrecerile din categoria III-a, ediţia 1925/26, a jucat finala competiţiei, fiind învinsă de Prahova III Ploieşti, cu 2-1. Pentru ediţia 1926/27, a fost retrogradată în categoria II-a, acesta fiind eşalonul numărul doi valoric al subregionalei de la Ploieşti, iar după disputarea primei părţi a campionatului numele clubului ploieştean „Granitul” va dispărea definitiv de pe scena fotbalului districtual ploieştean. Conducerea reprezentată de Gheorghe (Gogu) Chiţu a hotărât fuzionarea cu cei din gruparea „Venus” (din categoria II-a, campionat, eşalonul prim al Subregionalei), formându-se astfel clubul „Gloria Ploieşti”.
(va urma)
