În general, intoxicaţiile alimentare provoacă o serie acută de diaree şi vărsături, dar în ultimii ani au fost observate cazuri în care pacienţii ce sufereau de intoxicaţie alimentară nu prezentau aceste semne, scrie consumerreports.org, citată de MedLive.ro.
Într-unul dintre aceste cazuri, pacientul a avut timp de şase luni febră intestinală, scădere în greutate şi dureri articulare. În alt caz, un bărbat a fost internat cu febră mare, confuzie şi dureri în gât. În ambele situaţii cauzele problemelor au fost la început neclare.
Dar, în urma examinărilor de specialitate, medicii au descoperit că aceştia sufereau de intoxicaţie alimentară sau consum de apă contaminată. Numai în Statele Unite ale Americii în fiecare an aproximativ una din şase persoane este afectată de intoxicaţia alimentară, iar din totalul de cazuri înregistrate, 128 de mii de persoane necesită îngrijiri medicale şi circa trei mii de oameni mor.
Prejudecăţi cu privire la intoxicaţia alimentară
Simptomele constau, de obicei, în stări de greaţă, vărsături, diaree, dureri abdominale şi febră, dar trebuie adus în atenţia publicului faptul că există cazuri în care aceste semne nu sunt prezente, aşa cum am descris mai sus.
Alte prejudecăţi cu privire la intoxicaţia alimentară se referă şi la sursele declanşării acesteia. Cei mai mulţi oameni sunt de părere că intoxicaţiile alimentare sunt declanşate în urma luării mesei la restaurant, însă hrana pregătită necorespunzător poate fi un pericol şi la domiciliu. În cadrul unui sondaj de opinie, 66% dintre respondenţi au considerat că intoxicaţiile alimentare sunt cauzate de o pregătire necorespunzătoare a cărnii de pui, iar 6% au fost de părere că intoxicaţia alimentară poate fi declanşată de legumele stricate. 90% dintre participanţii sondajului de opinie au declarat că obişnuiesc să cureţe tocătorul după tăierea cărnii de pui, dar şi că obişnuiesc să folosească tocătoare separate pentru carnea de pui şi alte tipuri de carne şi legume. Cei mai mulţi au declarat că obişnuiesc să spele carnea de pui, înainte de a o prepara, dar acest obicei nu elimină bacteriile şi poate duce la contaminarea altor alimente şi suprafeţe, sunt de părere specialiştii. Mai puţin de jumătate dintre participanţi au fost conştienţi de faptul că majoritatea intoxicaţiilor alimentare sunt cauzate de consumul de ouă care pot conţine Salmonella.
Cauzele declanşării intoxicaţiilor alimentare
O varietate de organisme pot provoca intoxicaţii alimentare. Cele mai frecvente includ infecţia cu Novovirus, Salmonella, E. coli, hepatita A, Campylobacter şi Listeria monocytogenes. Atunci când suspectăm că avem de-a face cu o intoxicaţie alimentară, este indicat să consumăm multe lichide, suc de fructe şi supe, pentru a înlocui electroliţii pierduţi în urma manifestării simptomelor generale ce descriu intoxicaţia alimentară.
De asemenea, trebuie să avem în vedere că medicamentele antibiotice nu sunt întotdeauna necesare în tratarea intoxicaţiilor. De asemenea, medicamentele antidiareice nu ne oferă un ajutor substanţial şi pot împiedica recuperarea. Cele mai frecvente cazuri de intoxicaţii alimentare se tratează în mod natural într-o săptămână, în caz contrar, este indicată vizita la medic. În cazul sugarilor şi a persoanelor în vârstă, dacă simptomele de intoxicaţie alimentară durează mai mult de 24 de ore, ori dacă durerile abdominale sunt severe, se recomandă de urgenţă consultarea medicului de specialitate. Alte semne ce necesită prezentarea de urgenţă la medic sunt semnele ce indică deshidratarea (setea excesivă, senzaţia de slăbiciune, scăderea volumului de urină şi senzaţia de ameţeală), caz în care spitalizarea este necesară pentru a restabili nivelul de hidratare al organismului prin intermediul fluidelor administrate intravenos.
Deşi se întâmplă rar, intoxicaţiile alimentare pot fi fatale. Vorbim atunci despre infecţia botulinică, ce poate apărea ca urmare a preparării mâncărurilor în mod necorespunzător. Simptomele includ confuzia, ameţeală, senzaţia de amorţeală şi furnicături, dar şi vedere înceţoşată, iar toate aceste semne ne trimit de urgenţă la medic.
