Lipsa adoptării şi a menţinerii cu regularitate a unui program de exerciţii fizice poate face persoanele în cauză mai vulnerabile pentru declanşarea bolii Alzheimer, similar cazurilor în care aceste gene declanşatoare ale bolii sunt moştenite, scrie webmd.com, citat de MedLive.ro.
Sedentarismul ne poate face mai predispuşi dezvoltării bolilor mintale, cel puţin aşa constată cercetătorii canadieni într-un studiu efectuat recent şi publicat în jurnalul “Alzheimer’s Disease”. Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au analizat datele medicale a 1.600 de adulţi cu vârste de peste 65 de ani, care au dus o viaţă sedentară. Aceştia au fost identificaţi ca având acelaşi grad de risc pentru dezvoltarea demenţei, precum persoanele la care s-a efectuat mutaţia genei Apolipoproteina E (ApoE), ce creşte şansele de dezvoltare a demenţei.
Prin comparaţie, persoanele care au avut o viaţă activă au avut şanse mai mici pentru declanşarea bolilor mintale, arată studiul efectuat pe o durată de cinci ani.
“Lipsa de activitate fizică poate dizolva complet efectele protectoare ale unui set de gene sănătoase,” declară autoarea principală a studiului, Jennifer Heisz, profesoara de kinesiologie în cadrul Universităţii din Hamilton, Ontario.
Deşi cercetătorii nu au găsit dovezi pentru a demonstra că este vorba despre o conexiune de tip cauză-efect între sedentarism şi declanşarea demenţei, aceştia sunt de părere că este vorba despre o asociere puternică între cele două.
Mutaţia în cauză este cel mai puternic factor de risc genetic pentru declanşarea demenţei vasculare, demenţa cu corpi Lewy, boala Parkinson şi, în special, boala Alzheimer, sunt de părere cercetătorii.
Persoanele cu o singură genă ApoE pot avea un risc de patru ori mai mare pentru declanşarea demenţei, prin comparaţie cu persoanele care nu au moştenit această genă.
Deşi nu este clar modul în care menţinerea unei vieţi active poate reduce riscul apariţiei demenţei, rezultatele studiului sugerează faptul că nivelul de activitate fizică poate influenţa gradul de risc, precum şi predispoziţiile genetice.
“Nu putem schimba moştenirea genetică, dar putem să ne schimbăm stilul de viaţă”, astfel încât să ne minimalizăm şansele pentru declanşarea acestui tip de boli, adăugă Jennifer Heisz.
