Aproximativ 7% din castelele și conacele vechi din România sunt în curs de restaurare, au informat, miercuri, reprezentanții Asociației Arche, proprietarul Hanului lui Manuc, Dinu Cantacuzino, remarcând că protejarea clădirilor de patrimoniu de acest gen nu ar trebui să fie la latitudinea autorităților locale, ci să fie supusă unei strategii de stat, conform Agerpress. Discuția legată de protejarea și metodele de renovare a unor castele și conace din România a avut loc după „Arche Heritage Talks”, eveniment ce a reunit marți la București experți în arhitectură, legislație, patrimoniu și proprietari ai unor clădiri vechi. Vicepreședintele Arche, Irina Leca, a spus că, potrivit datelor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, aproximativ 4.500 de conace au fost naționalizate în perioada comunistă, iar asociația a identificat peste 1.300 de ansambluri nobiliare extraurbane din întreaga țară. Statisticile prezentate de asociație sunt la nivelul anului 2015, a precizat ea. Cele mai multe ansambluri nobiliare dispărute s-au aflat în Banat, iar în Moldova – 23% dintre obiective sunt necercetate încă. Potrivit Irinei Leca, aproximativ 20% dintre castelele și conacele din Transilvania și Moldova sunt restaurate, iar în Muntenia, Oltenia și Banat doar 8%. În prezent, a spus ea, sunt în curs de restaurare doar 7% din proprietăți. În schimb, în Muntenia și Oltenia, jumătate din castele și conace se află în stare de „pre-colaps”, în timp ce în restul țării 10% prezintă acest risc apropiat de prăbușire. Potrivit participanților la discuții, motivele pentru care restaurarea acestor clădiri istorice este un proces greoi sunt vaste: de la problemele spinoase de legislație, obținerea fondurilor europene în acest sens sau atitudinea autorităților locale.
Daiana Anghel, coproprietar al Conacului Chiroiu din Condeești (județul Ialomița), a povestit cum timp de opt ani procesul de renovare a imobilului a fost blocat de autoritățile locale. „Am demarat demersurile de proiectare studiu, expertize. Am finalizat aceste etape, am finalizat restaurarea și n-am mai putut să intervenim. (…) În 2005 a existat o tensiune foarte mare cu consiliul local, acest lucru s-a extins pe perioada a opt ani”, a povestit Anghel. Ea a spus că, în prezent, a reluat procedurile pentru ansamblul imobiliar, deoarece autorizațiile au expirat. Un exemplu de restaurare care a funcționat „ca la carte” este cel al Castelului Daniel din Tălișoara (Covasna), o clădire de secol XVII. Proprietarul ansamblului imobiliar ce este în prezent hotel, Attila Racz, a povestit că a cumpărat imobilul cu 170.000 de euro și a investit, pentru restaurare, 400.000 de euro, jumătate din bani provenind din fonduri europene și fonduri norvegiene.
