Planul de cadastrare şi înscriere în cartea funciară a terenurilor şi caselor din România merge lent sau deloc, un raport întocmit de ministerele de resort arătând că mai puţin de un sfert din imobile sunt incluse în sistemul de cadastru şi carte funciară. Sistemul de evidenţă a proprietăţilor este o componentă importantă a economiei de piaţă, dar în România nu prea funcţionează: 9.003.700 imobile (terenuri şi clădiri), reprezentând 22,51% din totalul de 40.000.000 de imobile sunt înscrise în sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară. Cifrele sunt de la începutul lunii septembrie şi fac parte din argumentele unui raport de necesitate întocmit de Ministerul Economiei în vederea implementării unui proiect pentru dezvoltarea optimă şi rapidă a planului naţional de cadastrare imobiliară. Din acelaşi document, supus pe 7 septembrie dezbaterii instituţiilor de resort de la nivel central, rezultă că, la începutul anului trecut, doar şapte unităţi administrativ-teritoriale din totalul de 3.181 din ţară aveau cadastrul făcut.
„Din acest total, 2.861 unităţi administrativ-teritoriale sunt în mediul rural şi includ aproximativ 32 de milioane de imobile. La finalul anului 2015, ca urmare a reglementării, prin Legea nr. 150/2015 de modificare şi completare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, a finanţării de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliara a lucrărilor de înregistrare sistematică iniţiate prin proiectul CESAR, înregistrarea sistematică a fost finalizată în 17 unităţi administrativ-teritoriale”, se arată în documentul intitulat „România competitivă: Un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă” întocmit de Ministerul Economiei. Planul naţional de cadastrare şi carte funciară a fost lansat încă de anul trecut şi este susţinut de Ministerul Dezvoltării, iar autorităţile centrale au stabilit preţ maxim de achiziţie a procedurii de cadastrare a unui imobil din teritoriu (teren sau clădire) de 60 de lei, indiferent de proprietăţile imobilului respectiv. Ministerul a anunţat că din cele 40.000.000 imobile, 8.000.000, adică 20% sunt în 320 de unităţi administrativ-teritoriale din mediul urban, iar 32.000.000 imobile (80%) sunt în 2.861 de localităţi rurale. Modul în care s-a impus realizarea cadastrării în comunităţile mici dă mari bătăi de cap autorităţilor locale. Astfel, dacă unii primari din mediul rural realizează abia acum că terenul agricol pe care-l aveau prins în documentele de acum mulţi ani nu mai corespunde cu realitatea, alţii se izbesc de imposibilitatea de a angaja firme specializate să parcurgă acest proces. Experţii în imobiliare avertizează că o proprietate necadastrată nu există, este un activ blocat, care nu poate fi valorificat. Prin Programul Naţional de Cadastru înregistrările sistematice din oficiu sunt gratuite. Cu toate acestea, înscrierile sunt sporadice, proprietarii asumându-şi riscurile de-a avea bunuri imobiliare care, de fapt, nu există. Un imobil neînregistrat la cadastru nu poate constitui o garanţie bancară, nu poate susţine bonitatea unei persoane fizice sau juridice şi nu garantează nici măcar dreptul de folosinţă. În domeniul agricol, din cauza terenurilor necadastrate, nu se poate face agricultură de masă, sustenabilă, ci doar pe parcele mici, de subzistenţă. Fermierii care deţin terenuri indivize, necompacte cadastral nu pot primi subvenţii şi nici nu pot accesa fonduri nerambursabile.
