Violeta Stoica
80 de milioane de euro ar trebui să plătească anual România, în cazul în care deținuții nu vor avea condiții mai bune în penitenciarele românești, dacă se va pune în aplicare o decizie-pilot a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), instituția europeană care a sancționat statul român cu zeci de milioane de euro despăgubiri inclusiv pentru situațiile considerate inumane în închisorile din țara noastră.
Ministerul Justiției a demarat, prin intermediul Penitenciarului Ploiești, una dintre puținele schimbări din acest domeniu ce aparține de Administrația Națională a Penitenciarelor, respectiv construirea unei noi închisori – conforme cu ceea ce vrea UE pentru deținuți – la Berceni, lângă Ploiești. Deocamdată, însă, închisoarea de la Ploiești – de pe strada Rudului, unul dintre puținele penitenciare din țară care se află în apropierea centrului unui oraș – se află în atenția organizațiilor neguvernamentale care urmăresc respectarea drepturilor omului, inclusiv în sistemul care ar trebui să redea societății oameni mai buni după ispășirea unei pedepse privative de libertate.
Ministerul Justiției a lansat, la începutul acestei luni, un plan referitor la îmbunătățirea condițiilor de detenție, idei care ar trebui să fie puse în practică până în anul 2020. Planul întocmit de ministerul care are în subordine și penitenciarele, adică Adminstrația Națională a Penitenciarelor, se referă la accesul la muncă, la servicii medicale și la reintegrarea socială a persoanelor private de libertate. Până la implementarea acestui plan, însă, asupra României plutește amenințarea cu sancțiuni de nici mai mult, nici mai puțin de 80 de milioane de euro anual, în cazul în care nu se vor respecta normele europene referitoare la condițiile din sistemul penitenciar.
În ultima zi a lunii mai, doi reprezentanți ai Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România –
Comitetul Helsinki (APADOR-CH) au efectuat o vizită la Penitenciarul Ploiești, iar zilele trecute a fost publicat raportul oficial referitor la condițiile din închisoarea din apropierea centrului orașului Ploiești.
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a tras concluziile asupra condițiilor din închisoarea de la Ploiești, scoțând la iveală unele probleme puțin cunoscute în lumea exterioară. Redăm, parțial, din raportul întocmit de APADOR – CH în urma vizitei din 31 mai, efectuată în Penitenciarul Ploiești, cu specificația că am solicitat mai multe explicații conducerii închisorii de la Ploiești, care, însă, nu a răspuns până la ora închiderii ediției.
Efective, cazare, condiţii de igienă
La momentul vizitei, totalul persoanelor private de libertate era de 565: 403 (în Ploieşti), 66 (Moara Nouă Berceni), 96 (Movila Vulpii). Suprafața totală a spațiilor de deținere este de 1263,47 mp, ceea ce înseamnă că, dacă se ia în calcul standardul CPT de 4 mp/persoană, în penitenciar ar trebui să existe numai 315 deținuți. În momentul de față indicele de ocupare calculat la standardul CPT este de 179,5 %, fiecărui deținut revenindu-i aproximativ 2,23 mp. Dacă ne referim numai la secția exterioară Moara Nouă-Berceni unui deținut îi revine 1,72 mp. Spre deosebire de vizita anterioară nu au mai fost întâlnite situații în care, în același pat, dorm şi câte 2 deținuți, cu toate că cea mai aglomerată cameră (camera 29 situată pe Secția II) are instalate 24 de paturi pe o suprafață de 48 mp, ceea ce înseamnă 2 mp alocat fiecărei persoane. Toate camerele vizitate aveau paturi suprapuse pe trei niveluri, deținuții plângându-se că acest lucru intensifică starea de disconfort pentru că, de multe ori, se întâmplă accidente (cad sau se lovesc atunci când se dau jos sau urcă).
Asistenţa medicală
Personalul medical este format din 9 angajați: un medic stomatolog (medicul șef), un medic generalist și șapte asistenți medicali. Potrivit medicului șef, în luna aprilie 2016, existau 108 bolnavi cronici inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală. Dintre aceștia din urmă, 16 se află sub tratament psihiatric strict supravegheat, medicul șef apreciind însă că din totalul deținuților aprox. 20% au probleme de sănătate mintală. Medicul generalist consultă, în medie, un număr de 20-30 de deținuți pe zi, majoritatea pacienților fiind cardiaci sau diabetici în tratament, printre patologiile cel mai des întâlnite numărându-se afecțiunile respiratorii și cele sezoniere (răceli, gripe). De asemenea, medicul susține că în penitenciar nu există deținuți cu HIV dar nici posibilitatea de a face teste pentru depistare. Prezervative nu sunt disponibile și, cu toate că acesta a recunoscut că punerea lor la discreție ar fi un lucru bun, a opinat că asta nu se întâmplă pentru “a nu le da idei” deținuților. Totuși, a recunoscut că au existat mai multe plângeri referitoare la agresiuni sexuale venite din partea unor tineri cu vârste cuprinse între 18-21 de ani. Unui deţinut i-a fost emis un certificat medico-legal eliberat în aprilie 2016 care confirmă agresiune sexuală.
Vizita pe secţii, discuţiile cu deţinuţii
Sediul central al Penitenciarului Ploiești are două secții în regim semideschis și un total de 37 de camere de deţinere. Secția 1, regim semideschis – are 19 camere, din care cea mai mare are o suprafaţă de 35,53 de mp, iar cea mai mică – 11,08 mp. Cu 425,70 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 1 are instalate 210 paturi.
Camera E.1. 19 are în total 33,85 mp, 21 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 20 de persoane. Această cameră găzduiește tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 21 ani și este singura din penitenciar care are saltele noi (de aproximativ două luni). Cu toate acestea, la data vizitei reprezentantelor APADOR-CH, wc-ul turcesc din cameră era un adevărat focar de infecții (canalizarea fiind înfundată era apă peste tot în spațiul minuscul al băii). Dușul nu funcționa, la fel și televizorul.
În privința serviciilor medicale, tinerii au avut reclamații referitoare la faptul că primesc pastile pentru dureri de cap indiferent de natura problemelor pe care le invocă (acest lucru a mai fost menționat și de alți deținuți). Unii au mai adăugat și că, datorită condițiilor de igienă din cameră, au dobândit scabie.
Secția 2, regim semideschis – are 18 camere, din care cea mai mare are 37 de mp, iar cea mai mică – 13,6 mp. Cu 518, 86 de mp în total (incluzând suprafața grupurilor sanitare și pe cea a cambuzelor), secția 2 are instalate 231 paturi. În secție se află și un club unde se desfășoară cursurile de școlarizare (clasele I-IV) și alte activități socio-educative.
Camera E.2. 26 are în total 35,93 mp, 18 paturi așezate pe 3 niveluri și adăpostește 18 deținuți. WC-ul turcesc al camerei este și locul unde deținuții se spală, deasupra acestuia fiind amenajat un duș.
La fel ca deținuții din alte camere, aceștia erau nemulțumiți în legătură cu serviciile medicale (în special stomatologice, dar și generaliste) și faptul că medicamentele administrate sunt ineficiente. Din punct de vedere al igienei, consideră că este inacceptabil ca unui deținut să îi fie distribuit lunar numai un sul de hârtie igenică și un săpun. Prețurile mari de la magazin sunt o sursă unanimă de nemulțumire.
Deţinut fără picioare, probleme la toaletă
În cameră se afla la momentul vizitei și singurul deținut cu dizabilități fizice (ambele picioare amputate). Deși avea un însoțitor, coleg de cameră, acesta a afirmat că este foarte dificil să meargă la toaletă pentru că punctul de sprijin al WC-ului este instabil și o dată a căzut. El a mai precizat, ca și ceilalți colegi de cameră, că saltelele sunt de proastă calitate.
Au existat plângeri cum că perchezițiile corporale care au loc la intrarea în penitenciar se fac în grupuri de aproximativ 7-8 persoane, deținuții fiind complet dezbrăcați, situație pe care o consideră degradantă. Ei afirmă că perdelele de la cabinele unde ar trebui să aibă loc perchizițiile nu sunt aproape niciodată folosite. Într-adevăr, reprezentanteleAPADOR-CH au observat că din cele 3 cabine de percheziții care sunt folosite atunci când deținuții ajung în penitenciar numai una avea perdea.
Camera E.2.30 are 35,28 mp, 18 paturi și tot atâția deținuți. Plângerile lor au fost similare cu cele ale deținuților cu care s-a discutat anterior: supraaglomerarea, calitatea serviciilor medicale, insuficiența produselor de igienă personală pe care le primesc din partea penitenciarului și faptul că rapoartele de incident se fac foarte ușor. În cameră era găzduit și unul dintre reclamanții care a câștigat deja la CEDO un proces în legătură cu condițiile de detenție. Aceeași persoană a dat în judecată Penitenciarul Ploiești atunci când a fost interzisă primirea șervețelelor umede, lucru care acum este permis datorită demersului său.
Camera pentru vizita intimă a penitenciarului fusese recent renovată, era în stare bună și avea prezervative puse la dispoziție.
Raportul integral asupra condițiilor din Penitenciarul Ploiești poate fi citit pe https://www.apador.org/raport-asupra-vizitei-in-penitenciarul-ploiesti/
