Unele ziduri de sprijin sunt vechi de peste un secol, iar sub carosabil sunt „caverne”
V. Stoica
Dincolo de amplasarea de separatori de sens pe drumurile naționale din întreaga țară, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România se confruntă, se pare, cu alte pericole mai mult sau mai puțin ascunse. Puțini dintre participanții la traficul intens de pe DN1, în special în zona Văii Prahovei, ar bănui că pe mai mulți kilometri există probleme structurale, atât la corpul drumului, cât și la elementele de protecție.
Mai multe zone aferente drumului național cel mai tranzitat din România – DN1 – vor trebui să intre într-un proces de consolidare, având în vedere că pe Valea Prahovei, între Comarnic și Azuga, au apărut probleme mari la zidurile de sprijin, la apărările de maluri și la versanții aflați chiar lângă partea carosabilă.
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) va încheia un contract de prestări servicii de proiectare, de realizare a unui studiu geotehnic și pentru reactualizarea expertizei tehnice în vederea realizării lucrărilor de consolidare a părților erodate aferente DN1, pe o distanță totală de 27 de kilometri, între Comarnic și Azuga, adică pe toată Valea Prahovei. Potrivit documentației de atribuire, “antrenarea materialului din corpul drumului a dus la formarea unor caverne sub partea carosabilă, cu precădere în zona marginală, fapt ce a condus la apariția de fisuri și crăpături, existând pericolul ca o parte din lățimea părții carosabile să cedeze sub acțiunea efectului dinamic al traficului greu și foarte intens”.
Mai multe puncte au intrat în vizorul CNADNR încă din luna mai 2006, când a fost realizată o expertiză tehnică pe sectorul dintre kilometrii 111 și 138, adică exact între Comarnic și Azuga. Deși expertiza realizată în urmă cu exact 10 ani a arătat că Drumul Național 1 este afectat de fenomene de instabilitate provocate de mai mulți factori, între timp nu s-a luat nicio măsură. Printre cauzele care au condus la tasări ale părții carosabile și degradări ale fundațiilor zidurilor de sprijin și a parapeților de pe marginea drumului s-au aflat, conform CNADNR, factorii naturali, reprezentați de pantele abrupte din zonă și de compoziția solului. Pe de altă parte, însă, cea care pune probleme în prezent este și vechimea zidurilor de sprijin, unele dintre acestea având o vechime de peste 100 de ani, dar și traficul care s-a intensificat în ultimele decenii.
Pentru ca să nu se producă accidente cauzate de problemele de infrastructură a drumului sau a elementelor aferente carosabilului, trebuie realizate lucrările de consolidare în zeci de puncte situate între Comarnic și Azuga, sursa de finanțare a lucărilor fiind prin transfer de la bugetul de stat pentru calamități.
Până la demararea lucrărilor propriu-zise de consolidare, însă, CNADNR trebuie să parafeze contractul de realizare a serviciilor de proiectare, a studiului geotehnic și de reactualizare a expertizei tehnice, documente care ar trebui să arate foarte clar unde și cum va fi nevoie de intervenție pentru ca DN1 să fie mai sigur în zona Văii Prahovei.
